Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat un set de măsuri destinate reformării sistemului sanitar din România, având ca scop principal îmbunătățirea transparenței în gestionarea fondurilor publice și creșterea accesibilității pacienților la servicii medicale de calitate.
Într-o conferință de presă desfășurată la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că reforma se va aplica atât sectorului public, cât și celui privat, vizând o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din domeniu.
”Ne dorim o schimbare radicală: fondurile din sănătate trebuie să ajungă la pacient și la tratamentele de calitate, nu la scheme financiare netransparente. Reforma nu va însemna reduceri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a afirmat Rogobete.
Printre măsurile propuse se numără revizuirea modului de finanțare a spitalelor, corelând tarifele serviciilor cu activitatea reală a unităților sanitare. Internările nejustificate medical vor fi limitate, fiind înlocuite cu tratamente în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi.
De asemenea, se vor introduce sancțiuni pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazuri grave, contractele de muncă ar putea fi reziliate.
Autoritățile își propun și eliminarea practicilor frauduloase, spitalele care decontează servicii neefectuate riscând penalizări de până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
O altă măsură importantă prevede eliminarea coplății pentru pacienții care beneficiază de tratamente în cadrul programelor naționale de sănătate, fiind considerat inacceptabil ca aceștia să plătească suplimentar.
Reforma include și reorganizarea rețelei spitalicești, definind spitale strategice care să răspundă eficient în cazuri de urgență. De asemenea, Ministerul Sănătății va stimula asigurările private, o zonă slab dezvoltată în prezent.
Premierul a menționat necesitatea unei rectificări bugetare de 10 miliarde de lei pentru a putea susține sistemul sanitar, care a acumulat probleme semnificative în ultimii ani din cauza creșterii cheltuielilor.
”Cheltuielile alocate prin Casa Națională de Sănătate au crescut la 16% din veniturile bugetului de stat, comparativ cu 11% în anii anteriori. Această presiune asupra bugetului este insostenabilă pe termen lung”, a concluzionat Bolojan.
În ceea ce privește salarizarea medicilor, premierul a subliniat lipsa criteriilor de performanță și a propus implementarea unor proiecte pilot pentru a încuraja remunerarea în funcție de rezultate.
