Echinocțiul de primăvară din 2026 va avea loc pe 20 martie, la ora 16:46 (ora României), marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică. Acest fenomen se produce atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, rezultând o durată aproape egală între zi și noapte.
Pe lângă importanța sa astronomică, echinocțiul este legat de renașterea naturii, de începutul muncilor agricole și de diverse credințe populare legate de sănătate și prosperitate.
Echinocțiul are loc de două ori pe an, iar cel de primăvară semnifică începutul primăverii în emisfera nordică și toamna în emisfera sudică. Acest eveniment este considerat un reper istoric pentru împărțirea anotimpurilor.
Termenul de echinocțiu provine din latină și se referă la echilibrul dintre zi și noapte. Deși se crede că durata zilei și a nopții este identică, realitatea este că există mici variații cauzate de refracția atmosferică.
În tradiția românească, începutul primăverii era deseori asociat cu 9 martie, conform calendarului vechi, și simboliza trecerea de la iarnă la vară, precum și debutul anului agrar.
După echinocțiul de primăvară, zilele devin mai lungi, iar temperaturile cresc treptat, semnalând sosirea primăverii, când natura reînvie, copacii înverzesc, iar păsările migratoare își reiau călătoriile.
Tradițiile legate de acest moment includ ritualuri ce se referă la vreme, recolte și sănătate. Oamenii obișnuiesc să efectueze gesturi ritualice pentru a proteja gospodăriile și culturile lor.
În această zi, există anumite credințe populare care sugerează că nu ar trebui să se coasă, să se torcă, sau să se participe la petreceri, iar orice conflicte sau neînțelegeri ar trebui evitate pentru a asigura un început favorabil al primăverii.
