Sergiu Pașca, un savant originar din Alba, a realizat o premieră mondială prin recrearea circuitului neuronal asociat cu percepția durerii umane, împreună cu o echipă de cercetători pe care o conduce.
Eforturile echipei au dus la generarea, în laborator, a unui circuit nervos uman esențial pentru transmiterea senzațiilor de durere și mâncărime. Acest circuit are rolul de a transporta semnalele de la piele la creier, iar o dată ajunse la destinație, aceste mesaje sunt interpretate ca experiențe subiective, inclusiv durerea.
Importanța acestei descoperiri rezidă în capacitatea de a înțelege mai bine procesarea semnalelor de durere, ceea ce ar putea conduce la identificarea unor metode inovatoare pentru ameliorarea durerii. Studiul, publicat în revista Nature în aprilie, detaliază modul în care au fost asamblate patru componente miniaturizate ale sistemului nervos uman pentru a recrea calea senzorială ascendentă, responsabilă pentru transmiterea durerii.
Această senzație periferică călătorește spre creier printr-un sistem complex de neuroni, situat în patru regiuni fundamentale: ganglionul rădăcinii dorsale, măduva spinării dorsale, talamusul și cortexul somato-senzorial. "Acum putem modela această cale neinvaziv", a declarat Sergiu Pașca, subliniind speranțele de a îmbunătăți tratamentele pentru tulburările dureroase.
Pașca a evidențiat dificultățile studierii circuitelor nervoase în experimentele pe animale, deoarece acestea diferă semnificativ de cele umane. Până acum, cercetătorii nu au reușit să observe transmiterea informațiilor prin întreg circuitul durerii, dar echipa sa a surprins activități electrice inedite ce se propagă de la prima la ultima componentă a circuitului, reușind să modifice aceste modele prin tehnici genetice și chimice.
Sergiu Pașca este un renumit neurocercetător, apreciat internațional pentru contribuțiile sale inovatoare în neuroștiință și psihiatrie moleculară. Născut în Aiud, el este profesor la Universitatea Stanford din SUA și conduce Laboratorul Pașca, fiind cunoscut în special pentru cercetările sale asupra creierului uman, inclusiv dezvoltarea organoizilor cerebrali, care imită funcțiile cerebrale.
