Ziua de marți 13 este privită ca o zi cu ghinion în diverse culturi, inclusiv în România, unde această superstiție are rădăcini adânci în tradiții vechi. Aceasta nu provine dintr-o singură sursă, ci este rezultatul interacțiunii mai multor credințe istorice și religioase.
Începând din Antichitate, marțea a fost asociată cu zeul roman Marte, simbol al războiului și violenței, ceea ce a contribuit la reputația sa negativă. Astfel, ziua a devenit legată de evenimente nefericite și conflicte.
Numărul 13, considerat ghinionist în multe culturi, își are originea și în tradiția creștină, unde la Cina cea de Taină au fost 13 participanți, iar Iuda, trădătorul, era al 13-lea. Această asociere cu trădarea a consolidat conotațiile negative ale numărului.
Un alt moment istoric semnificativ este anul 1307, când regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea Cavalerilor Templieri, fapt ce a influențat percepția asupra zilei de 13. În plus, în contextul istoric românesc, căderea Constantinopolului în 1453 a întărit și mai mult ideea că marțea este o zi „rea”.
Astăzi, mulți oameni aleg să evite luarea deciziilor importante sau începerea de proiecte în această zi, deși nu există dovezi științifice care să susțină ideea că marți 13 ar fi mai periculoasă decât alte zile. Această superstiție persistă, fiind alimentată de tradiție și de tendința de a reține evenimentele negative care par să confirme credințele existente.
