Pe 24 iunie, românii celebrează Sânzienele, o sărbătoare populară cu rădăcini adânci în tradițiile precreștine, care coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și cu solstițiul de vară.
În noaptea de 23 spre 24 iunie, se crede că cerurile se deschid, iar forțele naturii devin mai puternice. Această noapte este dedicată Sânzienelor, zânele blânde care aduc fertilitate, noroc și sănătate, dansând prin păduri și câmpuri.
Tradiția spune că fetele care își doresc să își vadă ursitul își pun busuioc sub pernă, iar plantele culese înainte de răsărit capătă puteri magice. Oamenii aprind focuri, împletesc cununi din flori galbene și își exprimă dorințele, sperând că magia acestei nopți le va aduce împlinirea.
Sânzienele sunt văzute ca ființe frumoase, îmbrăcate în alb, care oferă prosperitate și iubire, dar cei care nu le respectă pot atrage fenomene meteorologice nefavorabile.
Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri este cel cu busuioc, în care fetele strâng flori de sânziene și busuioc sfințit, rostesc rugăciuni și își pun plantele sub pernă pentru a visa viitorul soț. Această practică simbolizează puritatea și protecția.
În noaptea de Sânziene, se spune că granița dintre lumea spirituală și cea materială se subțiază, iar visele devin premonitorii. Fetele care respectă tradițiile au șanse mai mari să își îndeplinească dorințele.
De asemenea, în această noapte, plantele medicinale capătă o putere aparte, iar cei care respectă obiceiurile pot beneficia de binecuvântări, în timp ce cei care le ignoră pot atrage ghinion. Dansul Sânzienelor și roua de dimineață sunt simboluri ale sănătății și belșugului.
În ziua de Sânziene, este interzisă munca, iar cei care ies singuri riscă să fie fermecați. Ritualurile de purificare, precum spălatul în rouă, sunt practicate pentru a aduce sănătate pe tot parcursul anului.
