Interacțiunea cu grupuri sociale ne influențează profund trăsăturile de caracter și alegerile, chiar și fără să ne dăm seama. Suntem rezultatul mediului în care ne aflăm, fie că acesta este fizic sau virtual.
După o zi obositoare, mulți dintre noi ne refugiem în rețelele sociale, unde algoritmii ne pot expune la informații care distorsionează percepția realității. Acest lucru ne poate determina să adoptăm idei și concepte false, care, cu timpul, devin parte integrantă a comportamentului nostru.
Anturajul, adesea format din persoane care ne susțin opiniile, ne poate oferi un sentiment de validare, dar această validare poate deveni periculoasă. Când primim aprobat constant, ajungem să ne simțim confortabil, însă acest confort poate transforma grupul dintr-un loc de sprijin într-unul toxic.
Atunci când grupurile pe care le frecventăm ne radicalizează gândirea, ajungem să vedem divergențele de opinie ca pe un atac personal. Odată ce ura devine parte din comportamentul nostru, acțiunile noastre se pot transforma în violență verbală sau fizică, afectând nu doar pe cei din jur, ci și pe noi înșine.
Problema se agravează atunci când considerăm că ne aflăm într-o luptă continuă, împărțind lumea în „noi” și „ei”, uitând de nuanțele care ne defineau anterior. Acest fenomen a fost amplificat de schimbările sociale recente, care au dus la o polarizare a opiniilor.
Ura și violența sunt adesea rezultatul influenței anturajului, dar cine influențează, la rândul său, acest anturaj? Fie că este vorba despre lideri carismatici sau idei populiste, aceste influențe pot transforma grupuri inițial inofensive în comunități extremiste.
O analogie relevantă este povestea lui Pinocchio, care ilustrează cum minciuna poate deveni o normă acceptată. În multe cazuri, grupurile pot ajunge să creadă că adevărul este o amenințare, iar minciuna devine standardul de comportament.
