Piața locală înregistrează o creștere semnificativă a mărcilor proprii, ajungând la 30,2% din totalul produselor în 2024, o creștere de 2,8 puncte procentuale față de 2021. În sectorul alimentar, această pondere se ridică la 33,8%, cu o variație de 3,9 puncte procentuale în aceeași perioadă, depășind media țărilor unde grupurile românești sunt active.
Produsele românești au o pondere de 52,1%, în creștere de la 50,4% în 2021, în timp ce în sectorul alimentelor, aceasta a crescut de la 55,7% în 2020 la 56,1% în 2024. Se observă că produsele de proveniență străină reprezintă o pondere ușor mai mare în comparație cu mărcile proprii.
În contextul inflației, mărcile proprii permit retailerilor o adaptabilitate sporită, dar pot influența negativ micii jucători de pe piață. Această creștere a mărcilor proprii și plafonarea adaosurilor comerciale pot afecta piețele, prin pierderea independenței producătorilor și scăderea motivației pentru inovație.
Între 2020 și semestrul I 2025, adaosurile comerciale au crescut, cu o accelerare notabilă în 2023, ceea ce confirmă efectul tip waterbed observat de autorități. Mărcile proprii sunt adesea mai ieftine, iar retailerii aplică adaosuri mai mici pentru produsele alimentare esențiale.
Cu toate acestea, la nivel general, adaosurile pentru mărcile proprii sunt mai mari, ceea ce sugerează o strategie de compensare pentru pierderile înregistrate la produsele de bază. Autoritatea de concurență a studiat categorii precum pâine, lapte, brânză și ouă.
În concluzie, mărcile proprii oferă un avantaj comercial, dar generează tensiuni pe piețele de furnizare, afectând în cele din urmă prețurile și marjele producătorilor.
