Bulgaria se îndreaptă spre adoptarea monedei euro, devenind astfel al 21-lea stat membru al Uniunii Europene care va utiliza această monedă, începând cu 1 ianuarie 2026. Deși România a aderat la UE în 2007, nu îndeplinește din 2017 criteriile necesare pentru a accesa zona euro.
Mai multe state, precum Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia, sunt obligate prin tratatele de aderare să adopte euro, în timp ce Danemarca beneficiază de o clauză specială care îi permite să nu facă acest pas.
Conform unui raport emis de Banca Centrală Europeană pe 4 iunie 2025, Bulgaria îndeplinește criteriile de convergență nominală necesare pentru a trece la euro. Rata inflației pe ultimele 12 luni s-a situat la 2,7%, sub referința europeană de 2,8%. De asemenea, Bulgaria nu a fost implicată în procedurile europene de deficit excesiv din 2012, având un deficit bugetar de 3% și o datorie publică de 24,1% din PIB, sub limita de 60% stabilită de Uniunea Europeană.
Moneda națională a Bulgariei, leva, a avut un curs stabil față de euro, iar rata dobânzii pe termen lung a fost de 3,9%, sub referința de 5,1%. Modificările legislative interne au fost efectuate pentru a alinia legislația națională la normele europene, facilitând astfel tranziția.
În ciuda progreselor, euroscepticismul a crescut în Bulgaria. Cetățenii sunt îngrijorați de inegalitatea veniturilor și de corupția endemică, ceea ce generează neîncredere în instituții. Un indice care măsoară controlul corupției a arătat o valoare negativă de -0,14 pentru Bulgaria, comparativ cu 0,04 pentru România și 2,22 pentru Finlanda în 2023.
Aceste temeri s-au manifestat recent prin proteste împotriva adoptării euro, iar unii cetățeni cer un referendum național pe această temă, invoceând riscurile unei „expansiuni coloniale europene”.
Pe de altă parte, un studiu Eurobarometru din 2025 a relevat că 74% dintre cetățenii Uniunii Europene și 83% din cei din zona euro susțin moneda unică, arătând un sprijin record pentru euro.
În contrast, România se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea euro, cu o rată a inflației de 4,9% și un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024. Aceste date sugerează o provocare semnificativă în drumul spre integrarea în zona euro, evidențiind complexitatea acestei tranziții.
Adoptarea euro presupune nu doar îndeplinirea unor criterii tehnice, ci și un consens politic și social, un aspect esențial pentru succesul acestui demers.
