Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești este marcată pe 11 iunie 2025. Această dată a fost oficializată prin Legea nr. 27 din 10 ianuarie 2023, care a fost inițiată în iunie 2018 și adoptată de Parlament în 2022.
În expunerea de motive se subliniază că ziua de 11 iunie a reprezentat cel mai important moment al anului 1848. Cu această ocazie, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat „Proclamația de la Islaz”, un document fundamental al mișcării revoluționare din Ţara Românească, care recunoștea cererile poporului și ale guvernului revoluționar.
„Evenimentele care au urmat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană și, în mod special, cea rusă au reprimat Revoluția, au pus bazele statului român modern”, conform sursei citate.
Legea a fost promulgată pe 10 ianuarie 2023, declarând Blaj, București și Craiova ca orașe-martir ale Revoluției de la 1848. Conform Legii nr. 27/2023, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale, pot organiza manifestări și acțiuni publice pentru a celebra această zi.
Marea Adunare de pe Câmpia Libertății din Blaj
Marea Adunare Națională de la Blaj a fost un moment crucial în Revoluția română din 1848. Această adunare nu doar că a stabilit un program de acțiune, dar a și întărit unitatea între conducători și mase, evidențiind importanța soluționării problemelor agrare în întreaga zonă românească.
Evenimentul a fost un factor esențial în promovarea coeziunii naționale. La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, majoritatea țărani, dar și intelectuali, clerici, orășeni și mici nobili din întreaga Transilvanie. Avram Iancu le-a transmis participanților: „Uitați-vă pe câmp, românilor! Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari”.
Participarea românilor din toate provinciile a transformat Marea Adunare de la Blaj într-unul dintre cele mai importante evenimente ale Revoluției din 1848. După deschiderea oficială, Simion Bărnuțiu a prezentat programul adoptat anterior la Sibiu, în care românii se proclamau națiune de sine stătătoare, cerând libertate egală. Acest mesaj a generat un val de entuziasm printre participanți.
Ulterior, toți cei prezenți au depus un jurământ de credință față de națiunea română și idealurile sale.
Petiția națională
A doua zi, Adunarea a adoptat „Petiția Națională”, un program al Revoluției Române din Transilvania, care revendica 16 puncte esențiale:
- droitul românilor de a fi reprezentați în Dietă;
- droitul de a folosi limba română în legislație și administrație;
- emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicția mitropoliei sârbești;
- desființarea iobăgiei fără despăgubire;
- libertatea industriei și a comerțului;
- desființarea breslelor;
- libertatea cuvântului și a tiparului;
- asigurarea libertății personale și a întrunirilor;
- înarmarea poporului și înființarea gărzii naționale;
- învățământ de toate gradele în limba română;
- impozit proporțional cu veniturile;
- amânarea discutării în dietă a problemei „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentați proporțional.
Adunarea de la Blaj a fost esențială în conturarea programului revoluționar comun al românilor din toate provinciile. Participanții, opunându-se unirii forțate cu Ungaria, au cerut cu hotărâre unirea cu Principatele Române, exprimând dorința clară: „Noi vrem să ne unim cu Țara!”.
Petiția elaborată la Blaj a avut valoare de program politic național și s-a aliniat marilor declarații ale revoluțiilor europene moderne.
