Pe 10 iunie, România celebrează Ziua Parașutiștilor Militari, o dată emblematică ce marchează înființarea primei companii de parașutiști în 1941. Această unitate a fost organizată prin Decretul-Lege nr. 93, în cadrul Centrului de Instrucție al Aeronauticii, situat la Popești-Leordeni, sub comanda locotenentului mecanic de aviație Ștefan Șoverth.
La 31 martie 1942, a fost creat Batalionul de parașutiști, care a fost activ în lupte începând cu 23 august 1944, fiind desființat ulterior la 1 martie 1945.
În urma unui ordin al ministrului Forțelor Armate, la 1 noiembrie 1950, s-a înființat Batalionul 1 Parașutiști, condus de căpitanul Vasile Cosma, la Tecuci. De-a lungul timpului, batalionul și-a mutat sediul, ajungând în Botoșani și Buzău, iar în 1952 a fost reorganizat ca Regiment de Parașutiști.
Regimentul a primit drapelul de luptă pe 2 octombrie 1954 și a fost onorat cu denumirea „Regimentul 60 Desant-Parașutare Băneasa-Otopeni” pe 21 octombrie 1974. De asemenea, în anii '80 s-au înființat noi regimente de parașutiști.
După 1990, structura unităților de parașutiști s-a extins, cu formarea Brigăzilor 1, 2 și 3 Parașutiști, precum și a Centrului de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor. Totodată, începând cu 1998, procesul de reformă a condus la desființarea unor comenzi și transformarea unor batalioane în unități de operațiuni speciale.
În prezent, parașutiștii militari au un rol activ în misiuni internaționale, contribuind la angajamentele României în cadrul NATO și în diverse operațiuni de coaliție.
