Pe 1 septembrie, creștinii ortodocși marchează începutul Anului Nou Bisericesc, o zi dedicată reflecției spirituale și renașterii. Această zi nu este asociată cu petreceri zgomotoase, ci cu rugăciuni și slujbe speciale ce aduc binecuvântare pentru anul ce începe.
Data de 1 septembrie a fost aleasă pentru a marca începutul anului bisericesc datorită legăturii cu calendarul ebraic, în care luna Tişri reprezenta începutul noului an agricol, simbolizând recoltarea și mulțumirea. La Sinodul I Ecumenic din 325, Biserica a stabilit oficial această dată ca început al anului bisericesc.
Un alt aspect important al acestei zile este legătura sa cu mântuirea, avându-l ca simbol pe Iisus Hristos, care, conform tradiției, a citit profeția lui Isaia în sinagoga din Nazaret în această zi, proclamând „anul plăcut Domnului”.
Credincioșii participă la slujba de Te Deum, în care mulțumesc pentru anul trecut și cer binecuvântare pentru cel nou. Aceasta este însoțită de citirea unui tropar dedicat zilei, ce evocă bunătatea divină și dorința de protecție pentru poporul credincios.
Structura anului bisericesc este organizată în jurul marilor sărbători ortodoxe, începând de la Adormirea Maicii Domnului până la Nașterea Maicii Domnului. Paștele este considerat „inima” anului liturgic, în jurul căruia se desfășoară întregul calendar.
Tradițiile populare asociate cu 1 septembrie includ aducerea roadelor la biserică, precum struguri și mere, pentru a fi binecuvântate, simbolizând belșugul. De asemenea, se practică rugăciuni pentru sănătate și bunăstare, iar obiceiuri de bună înțelegere sunt respectate, evitându-se conflictele.
Superstițiile populare de 1 septembrie sugerează că activitățile desfășurate în această zi pot influența întreg anul. De exemplu, evitarea spălării hainelor și a certurilor este considerată esențială pentru a nu atrage ghinionul.
În diverse regiuni, obiceiurile variază: în Maramureș, femeile prepară „pâinea anului”, iar în Oltenia se așază pe masă grâu și miere. Aceste tradiții subliniază legătura profundă dintre credință și viața cotidiană a comunităților ortodoxe.
În concluzie, 1 septembrie nu este doar o dată în calendar, ci un moment de revitalizare spirituală pentru creștinii ortodocși, simbolizând atât începuturi, cât și speranțe pentru viitor.
