De-a lungul anilor, țările din Europa au fost în fruntea promovării drepturilor fundamentale, înregistrând progrese constante în domenii precum egalitatea în căsătorie. Katrin Hugendubel, reprezentanta ILGA-Europe, o organizație umbrelă care colaborează cu peste 700 de grupuri din Europa și Asia Centrală, a declarat pentru The Guardian că, în ultimii ani, s-a observat o inversare bruscă a tendinței.
„Nu doar că nu există o avansare reală în protecția legală, dar legile sunt chiar anulate”, a afirmat Hugendubel. „Ceea ce observăm este că legile sunt din ce în ce mai mult concepute nu pentru a proteja drepturile fundamentale ale oamenilor și nici pentru a răspunde nevoilor reale ale societății, ci pur și simplu pentru a marginaliza comunitatea.”
Cum arată drepturile comunității LGBTQ în Europa
Exemplele sunt numeroase pe întreg continentul. În Ungaria și Slovacia, guvernele populiste au încercat să definească două genuri în constituție, o promisiune reiterată de partidul de extremă dreapta din Austria, care a obținut cele mai multe voturi la ultimele alegeri.
În cel puțin 10 țări europene, inclusiv Italia, Bulgaria și România, au fost făcute încercări de a introduce legislație care să interzică subiectele legate de LGBTQ+ în școli.
Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a declarat că discursul de ură transofob este larg răspândit în multe țări europene, iar referințele la protejarea copiilor împotriva „ideologiei de gen” au devenit o „tendință recurentă”.
La începutul acestui an, Ungaria a devenit prima țară din UE care a interzis evenimentele care implică comunitatea LGBTQ+, printr-o modificare legislativă adoptată chiar înainte de celebrarea a 30 de ani de Pride în Budapesta.
Politicienii au folosit parlamentul, mitinguri politice și interviuri media pentru a ataca comunitatea, alimentând sentimentele anti-LGBTQ+ și normalizând discriminarea pe întreg continentul. Hugendubel a subliniat că aceasta a dus la o creștere a actelor de ură online și offline.
A crescut numărul violențelor care vizează comunitatea
Un sondaj din 2024 realizat pe un eșantion de peste 100.000 de persoane LGBTIQ din 30 de țări europene a arătat că raportările privind violența și hărțuirea au atins noi cote. 14% dintre respondenți au afirmat că au fost atacați fizic sau sexual în ultimii cinci ani, iar un sfert din aceștia au declarat că au fost victime ale unor acte de violență repetate.
Rezultatele subliniază cum bullying-ul, hărțuirea și violența rămân amenințări constante. Sirpa Rautio, directorul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE, a declarat: „A fi deschis LGBTIQ în Europa nu ar trebui să fie o luptă.”
Deși retragerea drepturilor a fost cea mai intensă în Europa Centrală și de Est, unde politicienii de dreapta câștigă teren, violența este în creștere pe tot continentul, iar țări precum Franța, Germania, Belgia și Spania raportează creșteri ale incidentelor.
Hugendubel a menționat că ratele sinuciderilor au crescut, în special în rândul comunității trans, din cauza unui climat tot mai discriminant.
„Acest război continuu dus împotriva persoanelor trans afectează tineri foarte vulnerabili care încearcă să își definească identitatea de gen. Ostilitatea persistentă poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale, inclusiv riscuri crescute de sinucidere”, a afirmat ea.
Hugendubel a descris erodarea drepturilor LGBTQ+ ca fiind o „canarie în mină”, subliniind că aceleași guverne de extremă dreapta continuă să își extindă atacurile asupra academicienilor, jurnaliștilor și artiștilor, subminând astfel alegerile corecte.
„Comunitatea a fost transformată într-o armă”, a spus ea. „Se creează un țap ispășitor dintr-o comunitate și se folosește acest lucru pentru a construi o narațiune de tipul noi împotriva lor pentru a atrage sprijinul propriilor votanți.”
Presiuni asupra Uniunii Europene
În ultimele zile, presiunea asupra Uniunii Europene a crescut pentru a aborda interzicerea Pride-ului de către guvernul ungar, 17 țări cerând Bruxelles-ului să utilizeze toate instrumentele legale de care dispune, dacă Ungaria nu revizuiește măsurile.
Până acum, însă, reacția din partea liderilor UE a fost limitată. Hugendubel a subliniat că, în timp ce organizațiile din întreaga Europă se pregătesc să marcheze Pride-ul, aceasta exercită o presiune considerabilă asupra multora.
„Am spus întotdeauna că Pride-ul este o formă de protest. În multe țări unde drepturile LGBTI au avansat, Pride-ul s-a transformat într-o mare sărbătoare a diversității. Totuși, rădăcinile sale în protest nu pot fi uitate, mai ales într-un moment în care comunitățile se confruntă cu atacuri și violență în creștere.”
„Limitarea Pride-ului nu înseamnă doar limitarea vizibilității drepturilor LGBTI. Înseamnă limitarea libertății de adunare a fiecărui cetățean”, a concluzionat ea.