Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani au început în Parlamentul European, cu un accent deosebit pe fondurile destinate infrastructurii și agriculturii. În contextul actual, în care Europa trebuie să aloce resurse și pentru apărare, se conturează dezbateri intense.
Germania și alte state contribuabili majori solicită tăieri semnificative, în timp ce România se află în poziția de a primi peste 60 de miliarde de euro în perioada 2028–2034, conform propunerii Comisiei Europene. Această sumă ar putea să crească la aproximativ 66 de miliarde, dacă Parlamentul European va reuși să obțină un buget mai mare.
România depinde de fondurile europene nerambursabile, care acoperă mai mult de jumătate din investițiile publice din acest an. În plus, Siegfried Mureșan subliniază că, în trecut, România a beneficiat semnificativ de pe urma acestor fonduri, primind de trei ori mai mult decât a contribuit.
Totuși, viitorul buget va veni cu condiții legate de reforme, similar cu cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mureșan propune ca finanțările pentru spitale și infrastructură să fie legate de realizarea reformelor necesare în aceste domenii.
Un alt aspect important este propunerea de a impozita giganții tehnologici din afara Uniunii Europene, pentru a sprijini agricultura și infrastructura. Aceasta ar putea deveni o sursă suplimentară de venituri pentru bugetul UE.
Negocierile pentru bugetul UE sunt așteptate să fie lungi și complicate, iar un eventual blocaj ar putea întârzia semnificativ alocarea fondurilor, ceea ce ar afecta beneficiarii acestor proiecte.
În timp ce unele țări cer reducerea bugetului, Mureșan subliniază că, fără suficiente resurse pentru problemele comune, costurile vor trebui suportate din bugetele naționale, ceea ce ar putea avea consecințe negative pe termen lung.
