Grâul, aflat într-o etapă critică de dezvoltare, se confruntă cu riscuri semnificative de compromitere. Fermierii nu pot iriga culturile, deoarece multe lacuri de acumulare sunt aproape goale. În plus, din ce în ce mai multe zone din vestul țării se transformă în deșert, atrag atenția specialiștilor.
Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare Lovrin, a subliniat: „Suntem la doi metri, un metru jumătate adâncime. Îl vezi cât e de uscat? Aici ar trebui să fie apă. Planta trebuie să își extragă apa de aici. Îl vezi? E beton! Există o tendință clară de deșertificare.”
Amenințarea deșertificării în vestul României
În ultimii ani, solul din vestul țării a devenit arid în anumite zone, asemănător cu sudul României. Această situație ar putea conduce la o scădere semnificativă a producției agricole.
Marinel Horablaga a adăugat: „Fie boabele vor fi mai mici, fie numărul de boabe în spic va fi redus. Avem senzația că a plouat, dar ploile nu vin în momentele necesare.”
Într-o imagine recentă s-a măsurat umiditatea din sol în primii 100 de centimetri, de unde rădăcinile grâului trebuie să își extragă apa. La nivel național, terenul este afectat de secetă în proporție de 75%.
Din cauza secetei, spicele se dezvoltă lent. O fermă din Timiș are 400 de hectare cultivate cu porumb, dar fermierii voiau să dubleze suprafața, iar lacul de acumulare este aproape gol.
Chiar și în zonele unde a plouat, solul nu a reușit să recupereze deficitul de apă acumulat în urma anilor de secetă. Daniel Alexandru, agrometeorolog ANM, a declarat: „Am avut o iarnă săracă în precipitații, iar luna martie a adus ploi sub media normală. Fără ploi consistente în următoarele săptămâni, România riscă o scădere semnificativă a producției agricole, cu 20-30%.”
