Conform ultimelor rapoarte, temperatura medie a apelor oceanelor a atins un nou record, cu 20,96 grade Celsius în iulie 2026. Aceasta coincide cu cea mai călduroasă perioadă iunie-iulie din istoria Europei de Vest, unde temperaturile au fost cu 2,79 grade mai ridicate decât media din perioada 1991-2020.
La nivel global, luna iulie 2026 a fost marcată ca fiind a doua cea mai caldă înregistrată, având o temperatură medie a aerului de 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade peste media preindustrială. Apele din Pacificul tropical au înregistrat temperaturi excepțional de ridicate, în timp ce regiunile din jurul Europei au experimentat valuri de căldură marine intense.
Căldura extremă din Europa de Vest a dus la incendii de vegetație devastatoare, afectând grav zonele mediteraneene. Recorduri naționale de temperatură au fost atinse în Austria și Slovacia, iar seceta severă din luni anterioare a continuat să afecteze agricultură și aprovizionarea cu apă în țări precum Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.
Impactul economic al acestor fenomene climatice a fost semnificativ, afectând irigațiile, aprovizionarea cu apă și centralele energetice. De exemplu, două centrale pe cărbune din Polonia și singura centrală nucleară din Ungaria au fost închise din cauza lipsei de apă pentru răcire. Estimările sugerează că valurile de căldură din iunie au costat agricultorii europeni aproximativ 2 miliarde de euro în recolte pierdute.
Aproape 500.000 de hectare de pădure au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului, iar condițiile de căldură extremă au stat la baza unor incendii de vegetație fără precedent pentru această perioadă.
Experții climatologici avertizează că aceste fenomene extreme pot fi atribuite schimbărilor climatice, care intensifică efectele negative asupra mediului. Aceștia subliniază necesitatea unor măsuri de adaptare pentru a preveni situații similare în viitor, avertizând că ceea ce pare extrem astăzi ar putea deveni normal în câteva decenii dacă nu se iau măsuri imediate.
