Moțiunea de cenzură propusă de un grup din extrema dreaptă nu are șanse reale de a o înlătura pe Ursula von der Leyen, lidera Comisiei Europene, în votul programat pentru joi.
Cu toate acestea, dezbaterea va oferi o platformă oponenților săi pentru a-și exprima nemulțumirile în Parlamentul European de la Strasbourg, la un an după alegerile europene. Criticile aduse președintei Comisiei vor putea să se concentreze pe diversele controverse din jurul conducerii sale.
Inițiatorul moțiunii, Gheorghe Piperea, europarlamentar român, a ridicat probleme legate de transparența activităților lui von der Leyen, în special în contextul negocierilor cu Pfizer pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19. De asemenea, Piperea a acuzat Comisia de ingerință în alegerile prezidențiale din România.
Critici au fost exprimate și de către alte figuri politice, inclusiv de liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, care a avertizat asupra riscurilor creației unei diviziuni în Uniunea Europeană în aceste vremuri dificile.
Deși Piperea ar putea beneficia de sprijin din partea unor membri ai extremei drepte, majoritatea europarlamentarilor din grupul său s-au distanțat de aceasta, iar Partidul Popular European, principalul grup din Parlament, rămâne de partea lui von der Leyen.
De asemenea, nemulțumirile față de stilul său de conducere, considerat tot mai autoritar, cresc, în special după amenințarea Comisiei de a retrage o legislație importantă privind ecologizarea, ceea ce a stârnit indignare în rândul eurodeputaților.
În istoria Uniunii Europene, nu a existat o Comisie cenzurată în Parlamentul European, cu excepția unui incident din 1999, când un președinte a demisionat înaintea unui vot.
