Campania „Țara dintre oameni și urși” va ajunge vineri în zonele unde urșii se hrănesc cu ghindă și fructe de pădure, dar și cu porumb și corcodușe. Comportamentul acestor animale este studiat, iar specialiștii subliniază că prezența lor în apropierea comunităților nu este cauzată doar de o eventuală suprapopulare, ci și de atractivitatea alimentelor găsite în livezi și pe câmpuri.
Prezența urșilor în apropierea locuințelor are efecte vizibile. Fermierii din zonele afectate își văd recoltele compromise, iar un singur urs poate provoca pagube semnificative în timpul unei nopți. De exemplu, la o fermă din apropierea orașului Reghin, un urs a ucis recent o vacă, iar un reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului a documentat incidentul.
Chiar și cu garduri electrice, urșii reușesc să pătrundă în ferme, căutând hrană. La Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, se înregistrează un număr tot mai mare de dosare de despăgubire, fermierii primind, în medie, 3.000 de lei pentru o vacă ucisă și 800 de lei pentru o oaie.
În alte zone, cum ar fi limita cu Sibiul, fermierii s-au plâns de distrugeri cauzate de urși care se hrănesc cu porumb. Localnicii au încercat diverse metode pentru a-i împiedica, dar fără succes. Agricultura în aceste regiuni a evoluat, iar porumbul se cultivă pe suprafețe mari, oferind o sursă de hrană consistentă pentru urși.
Specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetic și Resurse Montane au observat că urșii își schimbă obiceiurile alimentare în funcție de disponibilitatea hranei. În timp ce fructele de pădure devin o resursă importantă, culesul acestora a crescut, ceea ce complică și mai mult competiția pentru hrană.
În ultimii cinci ani, statul a alocat peste 55 de milioane de lei pentru a compensa pagubele provocate de urși. Deși gardurile electrice sunt necesare, urșii învață să le ocolească, ceea ce face ca interacțiunile dintre oameni și aceste animale să fie tot mai frecvente.
