„Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (...). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi”, a subliniat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.
Uniunea Europeană a prezentat o strategie ambițioasă pentru consolidarea securității apei. În ceea ce privește cifrele, Comisia Europeană a menționat obiectivul Franței de a reduce prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât și din apele de suprafață.
Procentajul de 10% reprezintă „minimum posibil”, a asigurat comisarul Roswall. Potrivit statelor membre, aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau îmbunătățirea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a indicat ea.
Cât procent din apă pierd statele UE?
Bruxelles-ul a subliniat problema canalizărilor defecte în Uniunea Europeană. Situația variază semnificativ între statele membre, care pot pierde între 8% și 57% din resursa de apă, conform Comisiei Europene.
Executivul european promite un plan de acțiune de digitalizare în sectorul apei pentru a detecta mai bine aceste scurgeri, de exemplu, prin utilizarea contoarelor inteligente.
În cooperare cu Comisia, Banca Europeană de Investiții va lansa un nou program dedicat apei și gestionării durabile a acesteia, având un buget de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.
În ceea ce privește combaterea poluării, executivul european propune o inițiativă public-privată pentru 2027, care vizează o mai bună detectare și eliminare a PFAS, acești „poluanți eterni” sintetici aproape indestructibili care contaminează apa.
Țările din UE care se confruntă cu probleme
Restricțiile sezoniere ale consumului de apă, inclusiv interdicțiile de umplere a piscinelor, au devenit comune în sudul Europei.
Haris Sachinis, directorul executiv al Eydap, cea mai mare companie de apă din Grecia, a avertizat în mod repetat că, dacă nu se iau măsuri imediate, Atena ar putea rămâne fără apă în următorii doi ani, mai ales dacă actualele condiții hidrologice persistă.
În Cipru, 2025 „marchează al treilea an consecutiv de secetă și reprezintă a opta cea mai gravă perioadă pentru rezervele de apă” din ultimii 50 de ani, conform ministrului agriculturii, Maria Panayiotou.
Chiar și în Suedia, una dintre cele mai nordice țări din Europa, udarea grădinilor cu furtunul este acum interzisă în anumite zone. În Franța și Spania, în ultimii ani au izbucnit conflicte între fermieri și ecologiști pe tema drepturilor la apă și a planurilor de construcție a barajelor.
Și în România au fost probleme cu seceta, atât anul trecut, cât și anul acesta. Potrivit ANM, nivelul de umiditate din sol este scăzut în peste trei sferturi din țară, în ciuda precipitațiilor abundente.
