Ungaria ar putea să-și reducă dependența de gazul rusesc în termen de un an, conform declarațiilor recente ale ministrului Economiei și Energiei, Istvan Kapitany. Această afirmație semnalează o schimbare semnificativă față de politicile anterioare ale fostului premier Viktor Orban.
Într-un interviu, Kapitany a subliniat că țara dispune de infrastructură adecvată pentru a importa gaze din surse alternative, la prețuri competitive. De asemenea, guvernul analizează extinderea centralei nucleare Paks, care a fost atribuită unei companii rusești, și discută cu alți furnizori pentru a-și diversifica sursele de țiței, în scopul de a reduce dependența de petrolul din Rusia.
„Dacă totul decurge conform planului, Ungaria va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze din alte surse până în octombrie 2027”, a adăugat Kapitany, referindu-se la termenul-limită impus de Uniunea Europeană pentru a încheia importurile de gaze din Rusia.
Schimbările din politica energetică a Ungariei sunt văzute ca o încercare a premierului Peter Magyar de a depăși moștenirea lui Orban, care a făcut din Rusia un partener energetic esențial, chiar și în contextul invaziei din Ucraina.
Criticii regimului Orban susțin că această dependență a transformat Ungaria într-un aliat al Kremlinului. Proiectul de extindere a centralei nucleare Paks, estimat la 12,5 miliarde de euro, este un exemplu al relațiilor strânse cu Rusia, având în vedere că contractul a fost atribuit companiei Rosatom în 2014.
Ministrul Kapitany a menționat că evaluarea extinderii centralei nucleare este în curs de desfășurare și va fi finalizată până la sfârșitul anului, când se va decide dacă este necesară adăugarea de noi unități nucleare la mixul energetic al Ungariei.
Pe lângă diversificarea surselor de energie, autoritățile ungare își propun și reducerea importurilor de energie electrică, prin creșterea capacității de stocare a energiei și atragerea de investiții în energia eoliană.
