Autoritățile ungare estimează că centrala nucleară de la Paks va putea relua treptat producția începând de duminică, cu o revenire completă la capacitate maximă așteptată până la sfârșitul săptămânii următoare.
Experții prognozează că nivelul Dunării va atinge un minim în noaptea de miercuri spre joi, coborând la aproximativ -132 până la -134 centimetri, dar rămânând totuși peste pragul necesar pentru a evita oprirea unităților centralei. "Vestea bună este că putem confirma că niciuna dintre unitățile active nu va fi oprită", a declarat oficialul Peter Magyar.
În vederea menținerii nivelului apei, autoritățile au implementat măsuri de urgență. Acestea includ scufundarea controlată a două barje de 80 de metri, crearea unui prag submersibil în albia Dunării și eliberarea de apă suplimentară prin sistemul de ecluze Ráckeve.
Premierul a menționat că aceste lucrări au reușit să crească nivelul apei din zona de răcire a centralei cu peste cinci centimetri, iar pragul construit a generat un efect de retenție de 10-15 centimetri.
Se estimează că o unitate neoperantă va putea fi repornită până duminică, iar centrala ar putea funcționa la capacitate maximă în zilele de joi sau vineri ale săptămânii viitoare. În august, centrala de 2 GW, care furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a Ungariei, a operat la mai puțin de 10% din capacitate din cauza nivelului scăzut al Dunării.
O oprire completă a centralei ar fi avut un impact financiar semnificativ, costând Ungaria circa 50 de miliarde de forinți (aproximativ 137 de milioane de euro) pe lună, din cauza necesității de a compensa pierderile cu importuri de energie mai costisitoare. Deși inițial costurile de urgență erau estimate la 6 miliarde de forinți (aproximativ 16,4 milioane de euro), se așteaptă ca suma finală să fie mai mică datorită suportului din partea diverselor companii și organizații.
Situația de la Paks subliniază vulnerabilitatea centralelor nucleare care depind de nivelul Dunării în perioade de secetă severă. De asemenea, România a fost nevoită să oprească centrala de la Cernavodă din cauza condițiilor similare, înregistrând o oprire a Unității 1 la sfârșitul lunii iulie, ceea ce a dus la o scădere de 10% a producției interne de energie.
