În urma ocupației sovietice din nordul Bucovinei, numeroși oameni nevinovați – bărbați, femei, bătrâni și copii – au fost promiși că vor putea trece granița și se vor întoarce în România. Însă, realitatea a fost brutală, cu sute de victime uciși pe loc, iar alții urmăriți, torturați sau executați. Cei care au supraviețuit au fost încarcerați și deportați în Siberia, iar numărul exact al victimelor rămâne necunoscut și astăzi.
Această tragedie, care a fost ținută ascunsă de regimul comunist, stă la baza noului film al regizorului Tudor Giurgiu, intitulat "Pădurea de molizi", ce va avea premiera pe 10 octombrie.
Într-un interviu, Giurgiu a discutat despre impactul educativ al filmului său, recunoscând că, deși la început nu s-a gândit la acest aspect, lucrările sale pot influența înțelegerea istoriei de către tineri. De exemplu, tinerii actori cu care a lucrat nu erau familiarizați cu realitățile Securității și impactul acesteia asupra societății.
Regizorul a subliniat importanța conștientizării consecințelor comunismului, afirmând că suntem datori să înțelegem aceste efecte asupra societății noastre. În plus, Giurgiu a evidențiat riscurile dezinformării actuale, comparându-le cu cele de dinainte de 1989, și a subliniat nevoia de educație media pentru a ajuta tinerii să navigheze în peisajul informațional contemporan.
El a exprimat îngrijorarea că oamenii sunt mai puțin critici și mai predispuși să accepte fără ezitare informațiile primite, ceea ce poate duce la judecăți greșite și o înțelegere distorsionată a istoriei. Giurgiu a concluzionat că schimbările necesare în educație și cultură necesită timp și efort susținut, iar filmele pot juca un rol în provocarea gândirii critice în rândul publicului.
