Ucraina solicită garanții de securitate solide din partea marilor puteri, în special din partea Statelor Unite, în contextul invaziei ruse din 2022, care a fost precedată de anexarea Crimeei în 2014.
Un proiect de acord analizat de Reuters preconizează o posibilă garanție de tip Articol 5 din Tratatul NATO, fără ca Ucraina să devină membru oficial. O variantă mai veche, din 2022, prevedea neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul unor garanții de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și alte state.
Alegeri 2025
Incident violent la o secție de votare din Franța: o persoană ar fi fost agresată de mai mulți indivizi.
Secția de votare dintr-o localitate a înregistrat o prezență de 137%. Care este explicația?
Un băcăuan a fost deschis dosar penal după ce a ieșit din cabina de vot, gestul său având consecințe severe.
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în diaspora: cea mai mare prezență din istorie, cu peste 1,3 milioane de voturi exprimate până la ora 17:00.
Moscova a reiterat cererea de neutralitate a Ucrainei la întâlnirea de la Istanbul din 16 mai, însă Kievul consideră această opțiune ca fiind o linie roșie inacceptabilă.
Disputa privind aderarea la NATO
Rusia susține că dorința Ucrainei de a adera la NATO a fost una dintre cauzele războiului și cere o Ucraină neutră, fără baze străine. Ucraina, pe de altă parte, respinge această cerere, afirmând că dreptul de a-și alege alianțele nu poate fi dictat de Moscova. Constituția ucraineană a fost modificată în 2019 pentru a consfinți obiectivul aderării la NATO și Uniunea Europeană.
Trimisul lui Trump, generalul Keith Kellogg, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este o opțiune viabilă, iar Trump a afirmat că sprijinul SUA pentru această aderare a contribuit la declanșarea conflictului.
Teritoriile ocupate rămân un alt punct de blocaj major. Rusia controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean și consideră aceste regiuni parte a Federației Ruse. Vladimir Putin a declarat că Ucraina trebuie să se retragă complet din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson, chiar și din zonele pe care le controlează în prezent.
Conform unor surse citate de presa rusă, negociatorii Kremlinului au cerut, de asemenea, ca Ucraina să renunțe definitiv la pretențiile asupra acestor regiuni, inclusiv asupra Crimeei.
Propunerile echipei Trump privind un acord de pace
Un proiect de pace discutat de echipa lui Trump ar include recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra estului și sudului Ucrainei, restituirea unor teritorii din regiunea Harkiv către Kiev și plasarea centralei nucleare de la Zaporijjea sub administrație americană.
Ucraina a respins orice formă de recunoaștere legală a ocupației ruse, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții despre teritorii după o încetare a focului.
Obținerea unui armistițiu este în sine o provocare. Ucraina și aliații săi occidentali cer un acord de încetare a focului înainte de negocieri, în timp ce Rusia insistă că un armistițiu va deveni posibil doar după clarificarea mecanismelor de verificare. Trump a sugerat că o astfel de încetare a focului ar fi posibilă, deși Kremlinul respinge această idee.
Rusia dorește ridicarea sancțiunilor impuse de Occident, dar este sceptică în privința unui rezultat rapid. De cealaltă parte, Ucraina cere menținerea sancțiunilor.
Administrația SUA analizează modalități prin care ar putea relaxa anumite sancțiuni din sectorul energetic, în cazul unui acord de pace.
Diplomați occidentali speculează că Washingtonul, Moscova și Arabia Saudită ar putea încerca o înțelegere mai amplă care să includă și scăderea prețurilor la petrol.
Reconstrucția Ucrainei, în centrul disputelor
Reconstrucția Ucrainei ar putea costa sute de miliarde de dolari, iar liderii europeni doresc să folosească activele rusești înghețate în acest scop. Moscova se opune ferm și a transmis că orice acord de pace ar trebui să excludă cererile de despăgubiri de război din partea ambelor părți.
Un alt punct discutat la negocierile de la Istanbul a fost situația vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Rusia a cerut implementarea standardelor europene privind protecția minorităților și eliminarea a ceea ce numește „propagandă naționalistă” în Ucraina.
Kievul neagă acuzațiile de persecuție a rusofonilor și acuză Moscova că folosește aceste pretexte pentru a justifica invazia.
Deși Donald Trump susține că un acord de pace este posibil, toate aceste puncte de fricțiune arată cât de departe sunt cele două părți de o înțelegere reală. Negocierile, dacă vor începe oficial, vor trebui să navigheze printr-un teren minat de revendicări teritoriale, diferențe ideologice și calcule strategice internaționale.
