Japonia lucrează la dezvoltarea celui mai rapid tren din lume, seria L0, o inovație realizată de Central Japan Railway Company (JR Central). Acest tren maglev este capabil să atingă viteze de până la 603,5 km/h, depășind cu mult actualul lider mondial, Shanghai Maglev din China, care atinge 460,2 km/h.
În contrast, trenurile europene, cum ar fi TGV-ul din Franța și AGV Italo din Italia, au viteze operaționale maxime cuprinse între 306 și 354 km/h.
Linia Chuo-Shinkansen din seria L0, aflată în construcție, va reduce semnificativ timpul de călătorie între Tokyo și Nagoya, estimându-se că va dura doar 40 de minute. Comparativ, actuala călătorie cu trenul de mare viteză durează între 1 oră și 26 de minute și 2 ore și jumătate.
O astfel de tehnologie ar putea transforma și călătoriile în Europa. De exemplu, călătoria dintre Londra și Edinburgh, care durează între 4 și 5 ore, ar putea fi redusă la 60 de minute.
Seria L0 utilizează tehnologia de levitație magnetică, permițând trenului să se deplaseze fără contact direct cu șinele, ceea ce conduce la viteze extrem de mari. Odată ce va fi funcțional, aceasta va permite o călătorie între Tokyo și Osaka în 1 oră, în loc de 2 ore și 20 de minute sau mai mult.
Proiectul necesită investiții masive, costurile fiind estimate la aproximativ 52 de miliarde de lire sterline (aproximativ 59,9 miliarde de euro). Deși inițial era planificat pentru finalizare în 2027, termenul a fost extins până în 2034-2035.
Întrebarea care rămâne este dacă acest tren va putea funcționa în afara Japoniei. Integrarea sa în piețele europene, cum ar fi Marea Britanie, ar putea fi mai complicată din cauza preferinței pentru confortul și experiența de călătorie, mai ales în rutele pitorești.
În România, distanța de aproximativ 850 de kilometri dintre Arad și Constanța ar putea fi parcursă în puțin peste o oră cu un tren maglev, comparativ cu orele necesare în prezent.
Cu toate acestea, implementarea unui astfel de sistem ar necesita investiții semnificative în infrastructură, deoarece seria L0 nu poate circula pe liniile feroviare existente. De asemenea, consumul energetic este mult mai mare decât cel al trenurilor tradiționale, ceea ce ar crește costurile de operare.
