Transilvania, o regiune cu o bogată moștenire culturală, nu este doar faimoasă pentru legenda lui Dracula, ci și pentru diversitatea sa etnică. Aici, comunitatea maghiară este una dintre cele mai mari din Europa, iar prim-ministrul ungar Viktor Orban încearcă să exercite o influență semnificativă asupra acestei regiuni pentru a obține sprijin electoral.
În orașul Târgu Mureș, tinerii jonglează între identități culturale diferite. De exemplu, Dalma, o tânără de 25 de ani, spune: „Nu vreau să afirm că sunt din România sau din Ungaria; eu sunt din Transilvania, virgulă, România.” Născută într-o familie maghiară, ea se identifică mai întâi ca maghiară, deși este cetățean român.
În această regiune, majoritatea populației este de origine maghiară, iar multe localități sunt exclusiv vorbitoare de limbă maghiară. De exemplu, în Târgu Mureș, denumit Marosvásárhely în maghiară, semnele sunt bilingve, reflectând coexistența celor două culturi.
Radu, un student român de 24 de ani, are o percepție diferită: „Mă simt român, Transilvania face parte din România.” Deși recunoaște utilitatea cunoașterii limbii maghiare în domeniul său, el se consideră „100% român”.
Istoria comunității maghiare din Transilvania este complexă, datând din secole în urmă, iar această regiune a fost parte din Ungaria până în 1920, când tratatul de la Trianon a dus la pierderea unor teritorii.
În prezent, cele două comunități coabitează relativ pașnic, însă subiectul autonomiei teritoriale și culturale a fost adus în discuție de partidele maghiare în 2018, fără succes până acum. Radu consideră acest subiect ca fiind „un tabu”.
Viktor Orban, liderul Ungariei, folosește această problemă istorică pentru a mobiliza sprijinul politic, investind în școli, instituții media și alte proiecte în Transilvania. În 2011, Orban a simplificat procesul de obținere a cetățeniei maghiare, ceea ce a dus la acordarea cetățeniei pentru un număr mare de maghiari din România.
Dalma a beneficiat de această oportunitate, obținând un pașaport maghiar, dar privește cu scepticism motivațiile din spatele acestei politici, subliniind că acordarea dreptului de vot are un mesaj aparte.
Pe de altă parte, politicienii români de dreapta utilizează sentimentele naționaliste pentru a câștiga voturi, adesea făcând din minoritatea maghiară un țap ispășitor. Această dinamică complică și mai mult identitatea tinerelor generații din Transilvania.
Întrebarea care persistă este cum va evolua această situație complexă între cele două comunități în viitor.
