În această toamnă, Parlamentul European se concentrează asupra a trei subiecte de maximă importanță: bugetul Uniunii Europene, competiția industrială și securitatea europeană.
Unul dintre cele mai discutate subiecte este bugetul UE pentru perioada 2028-2034, care a stârnit controverse între Parlament și Comisie. Comisia Europeană a avansat o propunere de plafon de cheltuieli de 1,26% din venitul brut al Uniunii, echivalentul a aproximativ 1.760 de miliarde de euro. Totuși, Parlamentul consideră că această sumă este insuficientă.
În aprilie 2026, Parlamentul a adoptat un raport interimar care cere o creștere a bugetului la 1,27% din VNB, respectiv circa 1,78 trilioane de euro (2,01 trilioane la prețuri curente). Acesta este cu 10% mai mult decât propunerea inițială a Comisiei și este esențial pentru stabilirea fondurilor europene post-2027, inclusiv în domeniile coeziunii și agriculturii.
Comisia sugerează o restructurare a bugetului, propunând o reducere a numărului de capitole de finanțare și concentrarea fondurilor pe planuri naționale și regionale. Totuși, Parlamentul avertizează că o astfel de centralizare ar putea diminua controlul democratic asupra cheltuielilor.
Conflictul din Ucraina rămâne un subiect major de discuție, cu un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, deja aprobat de Parlament, dar blocat de Consiliu din cauza obiecțiilor Ungariei. De asemenea, se discută despre integrarea Ucrainei, Moldovei și Serbiei în Uniune, văzându-se extinderea ca o miză strategică.
În plus, Uniunea Europeană își propune să-și dezvolte capacitățile de apărare pentru a reduce dependența de furnizorii externi. Programul „Security Action for Europe” (SAFE) prevede un mecanism de finanțare de până la 150 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare, fiind deja solicitate fonduri considerabile de către statele membre.
Un alt punct de interes este consolidarea industriei de apărare europene și reducerea birocrației pentru companii. Comisia Europeană propune simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita activitățile transfrontaliere, estimând economii de aproximativ 8 miliarde de euro anual pentru firme.
De asemenea, modificările propuse includ un prag mai ridicat pentru raportarea tranzacțiilor de către vânzătorii ocazionali pe platformele online, reducând astfel obligațiile administrative pentru aceștia.
Toate aceste propuneri urmează să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de Consiliul UE înainte de a putea fi implementate.
Pe lângă aceste teme importante, se va discuta și despre relațiile comerciale ale Uniunii cu Statele Unite și despre contramăsurile necesare.
România dispune de 33 de mandate în Parlamentul European, fiind al șaptelea stat ca număr de reprezentanți. Partidele politice PSD și PNL dețin cele mai multe locuri, urmate de AUR, Alianța Dreapta Unită și Partidul S.O.S. România. Printre eurodeputații români activi în negocierile bugetare se numără Siegfried Mureșan, co-raportor pentru cadrul financiar multianual.
