Jurnaliștii internaționali au urmărit atent lupta electorală din România, considerând-o o confruntare între viziunea suveranistă inspirată de mișcarea MAGA a lui Donald Trump și valorile Uniunii Europene, pe fondul unui vot de sancționare a partidelor tradiționale.
THE ECONOMIST: Următorul președinte al României nu va fi, până la urmă, un populist MAGA. Candidatul liberal, Nicușor Dan, reușește o victorie neașteptată.
Într-o perioadă în care politica democratică este marcată de lupte între cosmopoliți liberali și naționaliști populiști, alegerile prezidențiale din România din 18 mai păreau să fi fost extrase dintr-un scenariu, scrie The Economist. George Simion, de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune de extremă dreapta susținută de mișcarea MAGA, care și-a construit partidul pe resentimentele față de establishmentul politic, s-a confruntat cu Nicușor Dan, matematician format la Paris și primar al Bucureștiului, capitala României. Simion câștigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, obținând 41% din voturi, comparativ cu 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureștiului ar fi reafirmat poziția României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populiști care fractură blocul.
Alegeri 2025
Răsturnări de situație în mai multe țări la alegerile prezidențiale, față de turul 1. „Am înțeles că e gravă situația”.
Prezența istorică la vot, la alegerile din 18 mai. Nu s-a mai întâmplat din 2014, de la finala prezidențială Iohannis-Ponta.
Cum a fost surprins Nicușor Dan alături de fiica sa, după victoria la alegerile prezidențiale. Imaginile au devenit virale.
Dar Dan a câștigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susținut pe Simion, iar diferența s-a micșorat și mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câștigat-o, conform opiniei generale. Simion nu s-a mai prezentat ulterior la o serie de alte dezbateri. În final, Dan a câștigat cu ușurință. La miezul nopții, pe 18 mai, autoritățile electorale din România au anunțat că acesta a obținut 54% din voturi, comparativ cu 46% pentru Simion. Prezența la vot a fost una record pentru alegerile prezidențiale din România. Enormă diaspora a țării, cu peste 4 milioane de cetățeni care trăiesc în străinătate (față de 19 milioane în țară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Spre deosebire de primul tur, aceștia nu l-au susținut în mod majoritar pe domnul Simion.
Competiția a reprezentat o răfuială cu deceniile de guvernare coruptă a clasei politice românești. Nici Dan, nici Simion nu aparțin celor două partide consacrate la putere, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care au condus în mare parte țara de la sfârșitul comunismului. Ambii erau considerați candidați antisistem, dar în moduri diferite – unul era un reformator independent, adept al bunei guvernări, celălalt era un naționalist creștin și susținător declarat al ideologiei MAGA.
La rândul său, Simion și-a lansat cariera politică militând pentru ca țara sa să absoarbă Moldova vecină, ai cărei cetățeni vorbesc în majoritate limba română. Ca urmare, i s-a interzis intrarea în Moldova. Într-o conferință de presă organizată în ziua alegerilor, el a revenit la aceste rădăcini politice: „Basarabia este întotdeauna România”, a declarat liderul naționalist, folosind un termen istoric pentru teritoriul Moldovei. În timpul campaniei, el a căutat sprijinul lui Viktor Orban, liderul de extremă dreapta al Ungariei, dar a fost mustrat de importantul partid etnic maghiar din România. Liderul acestuia l-a calificat pe Simion drept „anti-maghiar”: în 2019, el se confruntase cu activiști etnici maghiari într-un cimitir al Primului Război Mondial.
Potrivit The Economist, astfel de probleme din campanie au contribuit la înfrângerea lui Simion. În primul tur, el a beneficiat de un val de furie provocată de anularea de către Curtea Constituțională a primei încercări de alegeri prezidențiale din noiembrie, după ce acestea fuseseră câștigate de un alt populist de extremă dreapta (presupus ajutat de interferențe ilegale din partea Rusiei pe rețelele sociale). Acest sprijin pare să se fi estompat.
Dar Simion a refuzat, cel puțin inițial, să accepte înfrângerea, susținând că listele electorale conțin mulți alegători decedați. Liderul AUR „pare să urmeze modelul Trump, inclusiv prin negarea alegerii adversarului său”, afirmă Radu Magdin, consultant politic român citat de The Economist.
Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situație fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9% din PIB, cel mai ridicat din UE. Guvernele de centru care au condus țara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-și recâștige sprijinul prin majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflația, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, față de media UE de 2,5%.
Bugetul guvernului anterior pentru 2025 include majorări de impozite și reduceri de cheltuieli, dar se preconizează că deficitul va fi redus doar la un nivel încă intolerabil de 7,5% din PIB. Investitorii sunt sceptici cu privire la datoria țării. Randamentele obligațiunilor românești pe zece ani erau de 8% în vinerea dinaintea alegerilor, cu 5,4 puncte procentuale peste randamentul obligațiunilor germane. Ratingul de credit al țării este BBB-, cu o treaptă peste statutul de junk.
Cu toate acestea, cea mai importantă sarcină în acest moment, spune europarlamentarul Victor Negrescu, este „reunirea țării, dialogul cu cei care au votat pentru extrema dreaptă”.
La o secție de votare din Amsterdam, unde se aliniaseră alegătorii din diaspora, divizarea amară a electoratului era evidentă. Adrian, maistru într-o fabrică, a declarat că a votat pentru Simion, pe care îl consideră un om care iubește familia și tradițiile românești. Mihaela, manager în comerțul cu amănuntul, care locuiește în Olanda de zece ani, a votat pentru Dan. „Nu este candidatul meu ideal, dar este un om educat”, a spus ea, citată de The Economist.
THE NEW YORK TIMES: În urma unei răsturnări de situație, un centrist câștigă alegerile prezidențiale din România.
Într-un eșec pentru forțele naționaliste în creștere din Europa, Nicușor Dan, un primar centrist și fost profesor de matematică, a câștigat duminică alegerile prezidențiale din România, învingând un candidat de extremă dreapta care este aliniat cu președintele Trump și s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, scrie The New York Times (NYT).
Cu mai mult de 98% din buletinele de vot numărate, rezultatele oficiale preliminare au acordat 54% din voturi în turul doi al alegerilor prezidențiale lui Nicușor Dan, 55 de ani, primarul capitalei României, București. Contracandidatul său, George Simion, un naționalist și admirator fervent al lui Trump, care a fost considerat pe scară largă drept candidatul principal, a obținut doar 46%.
„Noi suntem câștigătorii clari ai acestor alegeri”, le-a spus Simion susținătorilor, în timp ce începea numărătoarea voturilor. El a îndemnat la proteste naționale în cazul în care numărătoarea finală îl va arăta drept învins, revoltându-se împotriva a ceea ce a spus că a fost o încercare de „a fura victoria poporului român”.
Victoria lui Dan va calma, probabil, temerile curentului politic european că România, care se învecinează cu Ucraina și joacă un rol vital în apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei, s-ar putea alătura Ungariei și Slovaciei în a se opune ajutorului pentru Ucraina și în a se apropia de Moscova, menționează NYT. Dar, probabil, va inflama tabăra naționalistă din România și pe susținătorii acesteia din străinătate, inclusiv pe vicepreședintele JD Vance, și va alimenta acuzațiile că sistemul este fraudat. Anul trecut, o instanță din România a ordonat anularea în ultimul moment a alegerilor prezidențiale pe care un ultranaționalist părea bine poziționat pentru a le câștiga.
În ultimele zile ale campaniei, în timp ce sondajele de opinie arătau că lupta se strânge, Simion a pregătit terenul pentru o versiune românească a eforturilor lui Trump de a „opri furtul” în 2020. El a insistat că doar frauda electorală l-ar putea împiedica să câștige.
Duminică, cu puțin timp înainte de încheierea votării, Simion a susținut că „multe persoane decedate” au apărut pe listele electorale, reluând afirmațiile lui Trump după ce a pierdut alegerile din 2020 în Statele Unite. Simion nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acuzațiilor că rivalul său victorios ar fi beneficiat de fraudă.
Un geniu al matematicii în tinerețe, care a obținut un doctorat în Franța înainte de a deveni profesor la București, Nicușor Dan și-a desfășurat campania ca un conservator moderat angajat atât în Uniunea Europeană, la care România a aderat în 2007, cât și în NATO, din care face parte din 2004. Deși sprijinit, cel puțin tacit, de o mare parte a establishmentului politic din România, Dan a candidat ca independent și s-a prezentat ca un outsider nepătat de asocierea strânsă cu cele două partide politice principale din România. Aceste partide au intrat și au ieșit de la putere de la răsturnarea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu în 1989.
Dan și-a început cariera publică făcând campanie împotriva corupției și a distrugerii de clădiri vechi de către dezvoltatorii imobiliari legați de politicieni corupți. Ambii candidați au fost implicați în mitinguri la începutul anilor 2000 pentru a salva centrul istoric al Bucureștiului. Dar, în timp ce Simion a îmbrățișat politica naționalistă, făcând campanie pentru „unirea” României cu fosta republică sovietică Moldova, care este în mare parte vorbitoare de limba română, și cu bucăți din Ucraina locuite de etnici români, Dan a urmărit un program mai moderat, explică NYT.
Dan a contribuit la înființarea Uniunii Salvați România, un partid liberal, dar s-a despărțit de acesta pe tema căsătoriilor între persoane de același sex, pe care progresiștii din partid le-au susținut. Atunci când România, la îndemnul activiștilor de dreapta, a organizat în 2018 un referendum privind modificarea Constituției pentru a interzice uniunile între persoane de același sex, Dan a îndemnat partidul său să nu se implice în această chestiune. Referendumul a eșuat din cauza prezenței scăzute la vot. Adepții stângii îl consideră un conservator, iar naționaliștii un trădător în profitul intereselor Uniunii Europene, însă victoria sa de duminică a arătat că alegătorii doresc o cale de mijloc între taberele politice puternic polarizate, scrie New York Times care își încheie articolul cu o declarație a lui Nicușor Dan. În campania sa de săptămâna trecută, el a declarat că alegătorii au de ales „între o Românie democratică, stabilă și respectată în Europa și o cale periculoasă de izolare, populism și sfidare a statului de drept”.
BLOOMBERG: Nicușor Dan zdrobește ambițiile unui susținător al lui Donald Trump.
Primarul centrist al Bucureștiului a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, zdrobind ambițiile unui susținător al lui Donald Trump, de extremă dreapta, în contextul în care alegătorii s-au mobilizat în număr mare pentru a se asigura că țara de la Marea Neagră rămâne pe calea pro-europeană, scrie agenția Bloomberg.
Victoria decisivă a fost alimentată de cea mai mare prezență la urne din România din ultimul sfert de secol, blocând un candidat care îmbrățișase politica lui Trump. Înfrângerea acestuia a marcat o frână în ascensiunea forțelor de dreapta care mătură Europa și a scos la iveală limitele loialității alegătorilor față de marca MAGA a lui Trump, scrie Bloomberg.
Dan, un fost activist care are un doctorat în matematică la Sorbona din Paris, a profitat de imaginea sa de lider echilibrat, în contextul anxietății alegătorilor că o victorie a extremei drepte ar dăuna țării și economiei sale. El a avertizat că Simion riscă să izoleze țara și să pună capăt decadelor în care România a fost un membru de încredere al Uniunii Europene și al NATO.
Prezența la vot a urcat la aproape 65%, cel mai ridicat nivel de la alegerile prezidențiale din 2000, când liderul postcomunist Ion Iliescu s-a confruntat cu o altă provocare din partea dreptei naționaliste.
Turul doi de duminică a fost punctul culminant al unor luni de tulburări – cea mai gravă criză politică de la prăbușirea regimului dictatorului Nicolae Ceaușescu în 1989.
Guvernul României a invocat o campanie coordonată pe rețelele sociale, menită să submineze încrederea în alegeri prin punerea sub semnul întrebării procedurilor de vot din afara țării. Autoritățile nu au întâmpinat „probleme semnificative” în afara unor cazuri izolate, a declarat duminică Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.
Primarul Bucureștiului va deveni primul independent care câștigă președinția. Chiar și ca centrist, victoria sa ar echivala cu o mustrare a establishmentului politic. Primarul a devansat candidatul susținut de partidele de guvernământ din România la începutul acestei luni, ceea ce a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu. De atunci, Dan a acumulat susținere înainte de turul doi și a atras mii de oameni la mitinguri politice.
El a devenit faimos în adolescență, câștigând de două ori Olimpiada Internațională de Matematică. După o campanie împotriva corupției, Dan a câștigat alegerile din 2000 pentru a conduce capitala României, unde protestase față de dezvoltarea imobiliară necontrolată.
„Orientarea pro-europeană este cea potrivită pentru România – și trebuie să fim în Europa nu doar din punct de vedere geografic, ci și politic”, a declarat Florin Sandu, un profesor de 38 de ani care a votat pentru Dan. „Societatea este într-adevăr foarte polarizată în acest moment, dar asta se datorează și retoricii promovate de Simion”, spune susținătorul lui Dan, citat de Bloomberg.
Cea mai mare provocare a viitorului șef al statului va fi stabilizarea economiei României, în valoare de 380 de miliarde de dolari, care a fost afectată de incertitudinea politică. Dan a declarat că va sprijini un guvern pro-european, astfel încât să poată obține mai ușor majoritatea în parlament. Primarul și-a lăudat realizările din București, al cărui rating de credit este cu patru trepte peste cel al României în ansamblu. S&P Global Ratings a semnalat luna aceasta că România riscă să-și piardă ratingul de investiții dacă turbulențele politice îi vor submina capacitatea de a reduce deficitul bugetar, reamintește Bloomberg.
POLITICO: Lacrimi pentru frații Tate și satisfacție pentru UE, după ce Dan îl învinge pe candidatul de dreapta în alegerile din România.
Primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, a obținut o victorie surprinzătoare, după ce a reușit să-l devanseze pe candidatul de extremă dreapta, George Simion, scrie POLITICO. Dan l-a învins pe candidatul ultranaționalist George Simion, care s-a apropiat de președintele american Donald Trump, preluând idei din agenda sa MAGA și amenințând că va opri sprijinul militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a răsuflat ușurată duminică seara, când primarul moderat al Bucureștiului, Nicușor Dan, a învins un adversar de dreapta extremă și a câștigat alegerile prezidențiale din România. Liderii europeni mainstream s-au grăbit să-l felicite pe Dan pentru victoria sa surprinzătoare, în timp ce susținătorii de dreapta ai lui Simion au deplâns înfrângerea acestuia, notează publicația de la Bruxelles.
POLITICO redă mesajele de felicitare de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la premierul Poloniei, Donald Tusk, de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de la președinta Moldovei, Maia Sandu, „a cărei țară se află de ani de zile în conflict cu irredentistul Simion”, după cum scrie POLITICO.
Este consemnat, de asemenea, mesajul președintelui Consiliului European, António Costa.
Totuși, nu toată lumea a aplaudat victoria lui Dan, a observat publicația de la Bruxelles. „Ei bine, România, am avut o perioadă bună. Mulțumim pentru amintirile plăcute”, a declarat Tristan Tate, fratele influencerului celebru Andrew Tate. Frații locuiesc în România de ani de zile și sunt anchetați pentru trafic de persoane, reamintește POLITICO.
Publicația notează, într-un articol separat, că acceptarea înfrângerii de către Simion pare să risipească îngrijorările imediate legate de noi tulburări pentru România.
LE FIGARO: România: Nicușor Dan, matematicianul strălucit devenit președinte.
Matematician strălucit, Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale din România de duminică, și-a construit reputația luptând împotriva corupției din București. O rețetă pe care discretul primar proeuropean al capitalei vrea acum să o aplice în țara sa, scrie Le Figaro, preluând un material al agenției France-Presse (AFP).
În vârstă de 55 de ani, Nicușor Dan a decis să intre în cursă după „șocul” din 24 noiembrie, când alegerile au fost dominate de o figură de extremă dreapta la care nimeni nu se aștepta, apoi anulate pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă. El s-a considerat un om providențial după ce a realizat că ascensiunea extremei drepte s-a datorat în mare parte respingerii unei clase politice „corupte” și „arogante”, aflată la putere de la sfârșitul comunismului în 1989. Astfel, a pornit în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”, scrie AFP.
„Vrem schimbare”, le-a spus el susținătorilor săi săptămâna trecută. „Mai avem încă un mic pas de făcut până când vom avea în sfârșit autorități capabile să construim împreună România la care visăm”. Omul schimbării, cu excepția politicii externe: sprijinul său pentru Kiev este de neclintit, la fel ca angajamentul său față de Europa. O carte pe care a jucat-o pentru a câștiga împotriva „izolaționistului” George Simion, notează Le Figaro.
Născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraș, în Transilvania, unde a și votat duminică, Nicușor Dan este un geniu al matematicii. De două ori laureat al Olimpiadei Internaționale de Matematică, el a plecat să studieze în Franța în anii 1990, mai întâi la Normale Sup și apoi la Sorbona, unde a obținut un doctorat. Întors în România, acest cercetător și profesor universitar s-a îndreptat către activismul civic, militând împotriva dezvoltării urbane ilegale și pentru conservarea clădirilor istorice. În fruntea asociației sale „Salvați Bucureștiul”, el a câștigat zeci de procese și s-a făcut remarcat în rândul publicului larg. Acest lucru i-a dat gustul pentru politică, chiar dacă cariera sa îi ocupă acum prea mult timp, după cum consideră fiica sa, a declarat Nicușor Dan pentru AFP.
El a fondat un partid reformator care a devenit USR în 2016, dar a plecat în urma unui dezacord pentru că a preferat să nu ia atitudine față de problemele LGBT+, pe fondul ostilității din Europa Centrală și de Est.
După două tentative nereușite, Nicușor Dan a devenit primar al Bucureștiului în 2020 și a fost reales cu ușurință patru ani mai târziu. El se laudă că a modernizat sistemul de încălzire și facilitățile sportive, salvând în același timp orașul de la faliment.
Detractorii săi îi critică lipsa de aplomb, videoclipuri pe TikTok ironizându-i comentariile sale ezitante.
Deși recunoaște că nu este „un mare comunicator”, rezervat din fire, Nicușor Dan spune că a făcut progrese de-a lungul anilor.
„Este mai mult un manager, dar este într-adevăr un tip onest” care va menține România „pe drumul cel bun”, spune politologul Sorin Cucerai.
„Prezența la vot a fost aproape fără precedent, marcată de o ascensiune a apărătorilor democrației”, a declarat analistul politic Sergiu Mișcoiu pentru AFP. „Niciodată până acum o alegere nu a fost atât de decisivă, cu implicații geopolitice evidente”, a punctat el. Aceasta, deoarece șeful statului are puterea de a numi persoane în posturi-cheie și de a participa la summiturile Uniunii Europene și NATO.
Alegerile prezidențiale au fost urmărite îndeaproape de comunitatea internațională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creșterea numărului de lideri de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic față de eșecul electoral din toamna trecută, cerând respectarea votului popular, menționează AFP.
Membră loială a UE, România, o țară de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon esențial al Alianței Nord-Atlantice de la începutul ofensivei ruse în 2022.
EURONEWS: Candidatul pro-occidental Nicușor Dan câștigă alegerile prezidențiale din România, într-o revenire spectaculoasă.
Miza nu a fost niciodată atât de mare în istoria postcomunistă a României decât duminică, când românii au votat într-un tur al alegerilor prezidențiale crucial și polarizat, în care centristul Nicușor Dan s-a confruntat cu naționalistul George Simion. Candidatul independent pro-occidental Nicușor Dan a revenit în forță duminică și a câștigat alegerile prezidențiale din România cu 54% din voturi. A fost un thriller politic fără precedent, care a paralizat și polarizat țara de pe flancul estic al NATO, relatează Euronews.
Românii au ales să continue actualul curs pro-occidental, ieșind în număr record la urne pentru a vota pentru modestul primar al Bucureștiului și împotriva doctrinelor naționaliste reprezentate de Simion și aliatul său Călin Georgescu.
Însă diviziunile profunde din societatea românească fracturată înseamnă că viitorul președinte Dan se confruntă cu o provocare uriașă pentru a reuni țara și a aborda criza economică care amenință România.
Dar alegerea României aduce o ușurare considerabilă pentru UE, Ucraina și Republica Moldova, într-un moment crucial pentru toate, pentru că președintele ales Dan va colabora cu actuala majoritate pro-occidentală din parlament.
Cu o campanie bazată pe o platformă anticorupție și reformistă, promițând onestitate și decență, Dan nu numai că l-a învins pe Simion, reprezentantul extremei drepte, ci și întreaga clasă politică românească, în cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, care s-au repetat după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale anterioare, desfășurate în noiembrie și decembrie 2024, declanșând o criză politică fără precedent și destabilizatoare.
Campania lui Dan a primit un impuls și în singura dezbatere prezidențială națională organizată de Euronews România, care a fost considerată punctul de cotitură al luptei politice pentru președinție, notează postul paneuropean.
Adresându-se mulțimii jubilante care flutura steaguri românești și ale UE în centrul Bucureștiului, Dan a proclamat că „de mâine, România începe o nouă etapă”. Mesajul său a fost clar și nu s-a adresat partidelor politice, ci societății civile din România, făcând apel la reconcilierea națională, comentează Euronews.
O prezență record de 11 milioane de români, adică 64%, în România și diaspora, marcată de teamă și resentimente, a închis capitolul unei perioade de turbulențe politice de șase luni, declanșate de anularea alegerilor prezidențiale.
Euronews redă primele declarații făcute de Simion după închiderea urnelor observând că a părăsit apoi scena pe melodia „YMCA” a formației Village People, una dintre piesele preferate ale președintelui american Donald Trump în campania electorală din 2024.
