Alianța NATO, formată din 32 de state membre, își propune să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, împărțite în 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru alte eforturi legate de apărare. Această decizie reprezintă un pas semnificativ în consolidarea securității transatlantice, permițându-i președintelui american Donald Trump să susțină că Europa trebuie să preia o parte mai mare din costurile apărării.
Un oficial din administrația americană a subliniat că fără influența lui Trump, acest angajament nu ar fi fost posibil, considerându-l o victorie importantă. Trump va susține un discurs la finalul summitului pentru a anunța noua strategie de cheltuieli, dar va continua să exercite presiuni asupra aliaților pentru a acționa mai rapid, ceea ce ar putea fi o provocare pentru unele state.
În timp ce unele țări, cum ar fi Spania, cer derogări de la aceste angajamente, altele, precum cele din Europa de Est, încep să depășească pragul de 3,5%. Există neclarități cu privire la termenul limită pentru îndeplinirea acestei obligații, unele state sugerând un interval de timp de până la 2035.
Summitul, care va dura de la 24 de ore, se concentrează pe satisfacerea cerințelor lui Trump, pe fondul războiului din Ucraina și a tensiunilor geopolitice în continuă schimbare. Oficialii NATO subliniază necesitatea de a menține unitatea în fața provocărilor externe, în timp ce se caută soluții pentru prioritățile de apărare.
În plus, liderii europeni recunosc că trebuie să evite repetarea situațiilor provocatoare de la summitul din 2018, când Trump a amenințat cu retragerea SUA din alianță din cauza neîndeplinirii angajamentelor de cheltuieli. Invazia Rusiei în Ucraina a determinat o reevaluare a strategiilor de apărare, iar mai multe țări au fost impulsionate să îndeplinească obiectivele de cheltuieli convenite anterior.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat despre nevoile emergente de apărare, inclusiv creșterea semnificativă a capacităților de apărare antiaeriană și a echipamentului militar, subliniind o orientare către o Europă mai responsabilă în materie de apărare.
