În cadrul unei întâlniri restrânse a ambasadorilor NATO, desfășurată la Bruxelles, reprezentantul Statelor Unite, Matthew Whitaker, a solicitat țărilor membre să colaboreze în vederea desființării Curții Penale Internaționale (CPI) și să se retragă din Statutul de la Roma, documentul care fundamentează activitatea curții.
Whitaker a subliniat importanța acestei acțiuni, afirmând că SUA vor monitoriza strâns pozițiile aliaților săi în această chestiune. Presiunea exercitată asupra partenerilor NATO este motivată de temerile Washingtonului că oficialii americani ar putea fi urmăriți pentru crime de război.
Aceste solicitări fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump, care contestă instituțiile internaționale ce limitează acțiunile SUA. Aceasta include retragerea din acorduri precum Acordul de la Paris și din Organizația Mondială a Sănătății.
O notă distribuită delegațiilor NATO a cerut aliaților să denunțe CPI și să oprească sprijinul material pentru aceasta, afirmând că este esențial să se pună capăt "farsei CPI".
Deși NATO nu este parte semnatară a Statutului CPI, majoritatea membrilor, cu excepția SUA și Turciei, sunt implicați în activitățile acesteia. Criticile aduse CPI au fost intensificate de secretarul de stat american, Marco Rubio, care a declarat că instanța pune în pericol suveranitatea Statelor Unite.
Curtea Penală Internațională, înființată în 2002, are rolul de a judeca crime internaționale grave, iar în trecut a investigat acțiunile soldaților americani în Afganistan.
Aceste tensiuni între SUA și aliații săi din NATO sunt accentuate de refuzul unor state europene de a se implica în conflicte internaționale, ceea ce a provocat nemulțumirea administrației Trump. Recent, discuțiile despre CPI au generat reacții opuse, cu Franța și Țările de Jos reafirmându-și sprijinul pentru curte.
NATO se află într-un context dificil, iar poziția SUA în raport cu CPI subliniază complexitatea relațiilor internaționale și a alianțelor în această perioadă.
