În cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării, liderul de la Pentagon a subliniat că „nu mai poate fi vorba de dependență” în relația dintre țările NATO și Statele Unite. El a insistat asupra necesității ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare.
În acest context, 16 state europene au activat derogarea oferită de Bruxelles, care le permite depășirea temporară a limitelor de deficit pentru a crește cheltuielile de apărare. România, însă, nu se numără printre acestea.
Într-un ton hotărât, șeful Pentagonului a prezentat prioritățile administrației Trump în ceea ce privește Alianța Nord-Atlantică. Pete Hegseth, Secretarul Apărării al SUA, a declarat: „Trebuie să fim o alianță în adevăratul sens al cuvântului. Trebuie să fim mai mult decât steaguri în vânt; trebuie să fim forțe pregătite de luptă, nu de conferințe.”
Cheltuielile militare și summitul NATO
Hegseth a transmis că statele membre trebuie să-și crească rapid cheltuielile militare, înainte de summitul NATO de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii. El a adăugat: „Sunt aici tocmai pentru a mă asigura că fiecare stat membru înțelege ce are de făcut: toată lumea trebuie să tragă pentru obiectivele comune. Toate statele NATO trebuie să contribuie cu 5% din PIB. Aceasta este modalitatea prin care ne arătăm recunoașterea față de natura amenințării.”
România nu a solicitat o păsuire de la UE pentru alocarea unor fonduri suplimentare pentru apărare, în contextul în care alte țări, precum Italia, Spania, Belgia sau Canada, se străduiesc să atingă ținta de 2% din PIB.
Clauza de scutire națională
La nivelul Uniunii Europene există o clauză specială care permite țărilor membre să depășească temporar limitele de deficit bugetar pentru a cheltui mai mult pe apărare, fără sancțiuni imediate. Această „clauză de scutire națională” permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB anual, timp de patru ani, exclusiv pentru cheltuieli militare. Multe state membre, de la Polonia și Ungaria până la Belgia, Germania sau Grecia, au profitat deja de această flexibilitate, dată fiind contextul amenințărilor de securitate cauzate de războiul din Ucraina.
România, însă, nu a activat această opțiune, având un deficit bugetar foarte mare, aproape 9% din PIB în 2024, depășind cu mult limita UE de 3%.
Discuții cu Rusia
În ajunul întâlnirii de la Bruxelles, președintele american a discutat din nou la telefon cu Vladimir Putin, o conversație pe care a catalogat-o drept bună, chiar dacă a recunoscut că nu va conduce la o pace imediată.
Referindu-se la operațiunea ucraineană, Donald Trump a afirmat că „președintele Putin a spus, și a fost foarte ferm, că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromurilor rusești”. Trump nu a precizat dacă a încercat să-l convingă pe Putin să nu riposteze prin noi bombardamente asupra civililor ucraineni.
Kira Rudik, membră a Parlamentului Ucrainean, a comentat: „Când am citit declarația președintelui Trump, m-am întrebat: cumva liderul lumii democratice i-a dat lui Putin binecuvântarea de a ataca din nou Ucraina?”. Această afirmație este considerată absurdă și jenantă, mai ales pentru cei de pe front.
Potrivit evaluării oficialilor americani, cele 117 drone ucrainene lansate din containere aflate în apropierea țintelor au distrus sau avariat grav în jur de 20 de avioane de luptă rusești, inclusiv bombardiere strategice TU-95 și un avion sofisticat de detectare și control radar A-50.
Conform unor consilieri prezidențiali citați de Axios, Trump a comentat în privat că atacul ucrainean a fost „dur și dat naibii de șmecher”. Imaginile din satelit sugerează că Rusia a încercat să-și protejeze bombardierele folosind metode de camuflaj rudimentar, cum ar fi plasarea de anvelope pe aripi sau desenarea unor false avioane pe pistă.
