Pe fondul noilor tarife vamale impuse de administrația Trump, un număr tot mai mare de companii apelează la tehnici legale cunoscute sub denumirea de "ingineria tarifelor". Această practică implică modificarea produselor pentru a se încadra în categorii vamale care beneficiază de taxe mai mici.
De exemplu, Converse a adăugat un material de tip pâslă pe talpa pantofilor All Stars pentru a-i clasifica drept papuci, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a impozitelor. În mod similar, Columbia Sportswear a implementat buzunare cu fermoar pe tricourile de damă pentru a le include într-o categorie vamală mai favorabilă.
Un alt exemplu notabil este Snuggie, care a reușit să își reducă taxele cu aproape 50% după ce a obținut în instanță clasificarea ca pătură, nu ca articol vestimentar.
Modificările aduse produselor pot fi minime, dar adesea extrem de eficiente. De exemplu, o companie a utilizat zirconia pe insigne pentru a le clasifica drept bijuterii, evitând o taxă de 14%. De asemenea, un producător de hanorace a schimbat materialele sintetice cu bumbac pentru a economisi 15% din taxe.
Cu toate acestea, există o linie subțire între "optimizare legală" și fraudă. Ford Motor a fost acuzată că a importat furgonete Transit Connect ca vehicule pentru pasageri, doar pentru a le transforma ulterior în vehicule comerciale, eludând astfel o taxă de 25%, o practică catalogată de Departamentul de Justiție drept "un artificiu".
În industriile cu reglementări stricte, precum auto sau aeronautică, implementarea acestor modificări este mai complexă, necesitând validări și certificări care pot dura până la doi ani. În pofida riscurilor, ingineria tarifelor rămâne una dintre cele mai eficiente metode prin care companiile pot reduce costurile de import într-un climat comercial din ce în ce mai sever.
