Avertismentul provine de la istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, care subliniază că, în actualul context geopolitic, ar fi un calcul greșit să credem că România ar putea imita Ungaria, care a șantajat Uniunea Europeană în schimbul votului pentru ajutoarele destinate Ucrainei.
„Noi nu vom putea șantaja Bruxelles-ul cum făcea Orban. Situația este prea periculoasă, iar UE nu își mai permite acest tip de tactici”, a declarat Schmitt.
„Asistăm la o dezvoltare foarte interesantă. Uniunea Europeană nu este singurul cadru în care se dezvoltă politica de apărare. În afara acestei confederații, se formează o nouă coaliție, cu toți cei care au voința politică de a se apăra și de a contracara agresivitatea Rusiei. Aceasta include Marea Britanie, Norvegia, țările scandinave, Polonia, și, fără îndoială, Germania și Franța.
Amenințări și solidaritate
Schmitt a adăugat că sunt multe țări, mari și mici, care au început să acționeze dincolo de sistemele oficiale ale UE. Acestea nu mai depind de un veto sau de sprijinul Ungariei, deoarece acesta nu va mai conta. În acest context, vocea României va fi foarte slabă, mai ales cu un președinte de extremă dreaptă, suveranist și anti-european.
„Este un calcul greșit dacă cred că noi, românii, vom putea exercita un șantaj politic asupra Bruxelles-ului, similar cu Orban: „Vom bloca totul, trebuie să ne dați banii înapoi”.”, a continuat Schmitt.
„Europa a plătit un preț uriaș pentru actualul sistem și pentru că a respectat regulile stabilite de Viktor Orban. Dar situația este atât de gravă încât continentul nostru nu își poate permite să continue pe această cale.”
Riscurile suveranismului
Oliver Jens Schmitt a avertizat că, dacă România optează pentru „suveranitate” în loc de solidaritate, „va fi singură, fără niciun sprijin militar”.
„Asta înseamnă, pentru România cu un președinte suveranist, că va fi singură. Domnul Simion afirmă constant că are un interes prioritar, interesul național, nu solidaritatea cu ceilalți. Totuși, o țară care face parte dintr-o alianță și care declară că nu va arăta solidaritate unui vecin în nevoie, cu siguranță nu va primi sprijin militar din afară.”
„România are nevoie de sprijin și solidaritate, nu de un președinte care proclamă că țara noastră este una egoistă. Am trăit o astfel de situație în 1940, când am rămas singuri, fără aliați, și am căzut victimă sistemului stalinist și celui nazist.”
„Astăzi, Rusia este ante portas, iar aceasta reprezintă o amenințare directă la adresa securității României. Cetățenii trebuie să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat suveranismul: a fi singur în caz de nevoie.”
Moment istoric pentru România
Oliver Jens Schmitt consideră că România se află într-un moment istoric crucial, primul de la Marea Unire. „Românii din diaspora vor continua să beneficieze de asigurări sociale austriece, germane sau italiene, în timp ce cei din țară vor suferi consecințele decuplării de Occident”, a spus el.
„Pentru prima dată în istoria lor recentă, românii cu drept de vot au șansa să aleagă între un sistem constituțional și unul în care Constituția nu este decât o fațadă, ascunzând o formă de dictatură.”
„Românii din diaspora trebuie să se întrebe: dacă acest politician, susținut cu o majoritate covârșitoare, va conduce țara spre prăpastie, cine va purta consecințele? Cei din România sau cei din diaspora, care nu vor simți impactul deciziilor politice?”
Despre Oliver Jens Schmitt
Oliver Jens Schmitt predă istoria sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare includ fascismul în Europa de Est, cu un accent special pe România. Între 2017 și 2022, a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Actualmente, este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor.
Printre lucrările sale notabile se numără Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 (2023).
