Multe spitale mici din România funcționează cu un grad de ocupare sub capacitate, în ciuda cheltuielilor considerabile pentru personal și întreținere.
Pentru a îmbunătăți transparența, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a implementat o platformă care compară gradul de ocupare a paturilor, numărul pacienților tratați și cheltuielile din fiecare unitate sanitară. De exemplu, spitalul Floreasca din București are secții de gastroenterologie care sunt constant ocupate. Roxana Sandâc, coordonator în managementul calității, menționează că secția de gastroenterologie este extrem de solicitată, având un laborator de endoscopie bine dotat și primind pacienți din întreaga țară.
În același timp, alte secții, cum ar fi neurologia și ortopedia, sunt de asemenea foarte ocupate, cu pacienți care vin din diverse zone ale țării. Cosmin Baciu, medic primar ortoped, subliniază că mai mult de jumătate din cele 44 de paturi disponibile sunt ocupate de pacienți din provincie, care suferă de diverse afecțiuni.
Statisticile arată că, în medie, gradul de ocupare a paturilor pentru pacienții cu afecțiuni acute este de aproximativ 63%. Mai mult de 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%, iar în zeci de unități medicale, mai puțin de jumătate din paturi sunt folosite. În multe dintre aceste spitale, costurile cu personalul constituie până la 80% din veniturile obținute din serviciile medicale decontate de stat, iar în unele cazuri, această proporție depășește 90%.
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a declarat că platforma permite o mai bună gestionare a resurselor, arătând clar cum sunt utilizate fondurile și care este gradul de ocupare al paturilor. De asemenea, el a subliniat că reorganizarea sistemului sanitar este necesară pentru a reduce risipa din bugetul de stat și a îmbunătăți accesul pacienților la servicii medicale.
Cheltuielile pentru spitale depășesc 40% din bugetul CNAS, ceea ce face ca reformele propuse să fie esențiale pentru eficientizarea sistemului de sănătate.
