Câți ruși susțin încheierea războiului? Peste 70%, conform unui specialist de la Laboratorul Public de Sociologie, care este în prezent profesor la Scuola Normale Superiore din Pisa, Italia.
Acesta recunoaște că mulți ruși nu înțeleg miza negocierilor de pace cu Ucraina, care au început la mijlocul lunii mai la Istanbul. Dorința de a pune capăt războiului nu implică neapărat regretul pentru atacul țării asupra Ucrainei sau o susținere constantă a păcii.
Jurabliov, expertul citat, afirmă că societatea rusă nu este monolitică, dar este convins că doar 10% dintre membri susțin așa-numita „operațiune militară specială”, în timp ce alți 10% sunt total împotrivă. Restul, mai mult de două treimi, doresc pace.
Oboseala față de război este evidentă, dar, în același timp, „majoritatea rușilor nu au înțeles încă sensul și obiectivele acestui război”, subliniază el.
Motivele pot fi economice, sociale sau psihologice – sprijinul pentru pace nu mai este perceput negativ. Totuși, sancțiunile occidentale și evenimentele externe, cum ar fi ascensiunea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite, au contribuit la dorința de a obține pacea cât mai curând.
Rușii doresc pace, dar în condiții favorabile
Rușii nu stabilesc obiective precise, deoarece nu sunt familiarizați cu amploarea capitulării Ucrainei, despre care vorbesc atât „șoimii” cât și ultranaționaliștii ca fiind finalitatea conflictului.
„Oamenii sunt în favoarea negocierilor de pace, dar unii doresc ca aceste discuții să aibă loc în condiții avantajoase pentru Rusia”, explică el.
Mulți respondenți sunt de acord că Rusia nu poate pierde acest război. Ce înseamnă acest lucru rămâne o întrebare fără răspuns, deși Kremlinul are o poziție clară privind acordul minim: anexarea a patru regiuni, neutralitatea Ucrainei și oprirea expansiunii NATO.
„Majoritatea dorește pacea cât mai repede, unii, cu orice preț, iar alții, în condiții acceptabile pentru Rusia. Mulți nu înțeleg care sunt aceste condiții. Important este ca acestea să fie favorabile pentru Rusia”, subliniază expertul.
În prezent, rușii nu susțin atât campania militară sau pe Putin, ci mai degrabă „schimbările socio-economice” aduse, care includ nu doar creșterea salariilor, ci și dezvoltarea industrială și înlocuirea importurilor străine cu produse interne.
Putin, perceput ca simbol al normalității în vremuri anormale
„Acesta este paradoxul. Oamenii pot fi loiali lui Putin, deoarece îl văd drept politicianul normalității în contextul unui război anormal. În ciuda conflictului, salariile cresc, iar oamenii devin mai patrioți, dar dintr-o perspectivă pașnică, nu militară”, notează el.
Se referă în principal la cei care au beneficiat de pe urma războiului sau, mai degrabă, de pe urma politicii „militariste keynesiene”, referindu-se la celebra doctrină economică.
Este vorba despre noua clasă socială care a apărut odată cu războiul - rușii conectați la industria militară care refuză să renunțe la profiturile lor, în ciuda costului uman estimat de surse independente la un milion de victime.
Dilema între război și pace poate fi extrapolată și la antagonismul dintre cei care doresc să revină la situația antebelică, înainte de 24 februarie 2022, și cei care preferă o resetare totală în perioada postbelică. Oricum ar fi, Jurabliov consideră că schimbările care au avut loc în Rusia în ultimele 40 de luni sunt „fără îndoială, ireversibile”.
„Rusia s-a schimbat semnificativ... în ciuda nepopularității războiului, mulți îl percep pur și simplu ca pe ceva negativ care s-a întâmplat Rusiei, o experiență ce a dus la formarea unui nou patriotism”, concluzionează el.
De exemplu, familii care nu sunt deosebit de patriotice se oferă voluntar pentru a crea plase de camuflaj pentru soldații care luptă în Ucraina.
Sociologul a observat, de asemenea, apariția unei categorii de ruși care s-au alăturat opoziției față de Kremlin, suferind mai mult din cauza impactului economic negativ decât din cel pozitiv al războiului. Aceștia „cred din ce în ce mai puțin că lucrurile pot fi schimbate” în Rusia, notează Oleg Jurabliov.
