Potrivit unui studiu realizat, sumele trimise în țară de românii care lucrează în străinătate au crescut semnificativ de la 641 de milioane de euro în 2010, până la aproximativ 10 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 15,6 ori.
Deși și remitențele trimise din România de migranții străini au crescut de la aproximativ 88 milioane de euro în 2010 la 1,4 miliarde euro în 2023, diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire indică o scădere alarmantă a atractivității ocupaționale a economiei românești comparativ cu alte țări.
Un indice care reflectă scăderea atractivității economice a României
„Pentru a evalua puterea reală a economiei naționale, am dezvoltat un indice specific în cadrul unei cercetări realizate sub auspiciile ICCV - Academia Română, axată pe migranții români din Marea Britanie și din alte colțuri ale lumii. Acest indice măsoară dinamica dintre remitențele de intrare și cele de ieșire între 2010 și 2023”, a declarat Ciprian Bădescu pentru agerpres.
În 2010, diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire era de 553 milioane euro, iar în 2023 aceasta a crescut la aproape 9 miliarde euro. Această situație subliniază diminuarea atractivității ocupaționale a economiei românești.
Indicele de atractivitate economică este calculat ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, abundența de forță de muncă și calificarea populației. Aceste aspecte sunt esențiale pentru atragerea investitorilor privați.
Cauzele acestei scăderi a atractivității economice sunt legate de decalajul puterii de cumpărare, beneficiile sociale, nivelurile de impozitare și politicile de sprijin pentru antreprenoriat. În perioada 2010-2023, România a ajuns la ultima poziție în clasamentul atractivității economiilor din Europa Centrală și de Est.
„Rata de creștere a acestui indice, care măsoară declinul atractivității ocupaționale a economiei românești, a fost de aproximativ 1600%, ceea ce echivalează cu o descreștere medie anuală de 123%. Aceasta sugerează o scădere semnificativă a puterii economice, coroborată cu un număr tot mai mare de migranți și o îmbătrânire accelerată a populației”, a subliniat Bădescu.
Pe termen lung, acest fenomen poate conduce la depopularea și dispariția satelor. „România se confruntă cu amenințări multiple, inclusiv declinul demografic și migrația”, a adăugat cercetătorul.
Inițiative pentru susținerea comunităților vulnerabile
În contextul acestor provocări, Consiliul județean Dolj a inițiat crearea centrelor comunitare integrate pentru a facilita accesul sătenilor la servicii esențiale, inclusiv în domeniul sănătății și asistenței sociale.
Ciprian Bădescu a fondat recent Global Development Center din Manchester, o inițiativă menită să sprijine studiile asupra migranților sezonieri. „Există un număr considerabil de români în Manchester, iar acest lucru aduce în discuție problemele integrării și ale educației copiilor migranților”, a declarat el.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a anunțat începutul proiectului ''Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale'', ce vizează sprijinul pentru peste 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural, investind 815 milioane de euro în servicii sociale integrate.
