Sistemul RETURO a adus o schimbare semnificativă în gestionarea deșeurilor în România, iar rezultatele se observă cu ușurință. Râurile și lacurile nu mai sunt sufocate de sticle, iar pentru unii, acest sistem înseamnă un ban în plus. Până acum, au fost returnate peste 4,8 miliarde de ambalaje din plastic, sticlă sau metal, toate având logo-ul „Ambalaj cu garanție”. De Ziua Mondială a Mediului, ne îndreptăm atenția asupra unui exemplu de bune practici, provenit de la unul dintre cele mai eficiente sisteme din țară.
Județul Covasna se remarcă prin performanțe notabile în reciclarea selectivă. Aceasta se observă clar, deoarece nu mai există gunoaie aruncate pe câmpuri sau pe străzi. Locuitorii, inclusiv cei din mediul rural, au fost instruiți încă din 2017 cu privire la modalitățile corecte de a arunca deșeurile.
Localnică: „Sticlă-sticlă, hârtie-hârtie, borcan-borcan. Aduc saci de nailon și bag în ei ce trebuie și gata. Toată lumea respectă.”
Aici, RETURO a venit ca un complement la o practică deja bine înrădăcinată în comunitate.
Ambrus Jozsef, directorul Sistemului de Management al Deșeurilor din județul Covasna, afirmă: „Populația a răspuns foarte bine și astfel am reușit să avem o captare de 70% din totalul deșeurilor reciclabile puse pe piață în județul Covasna.”
Reporter: „Adică 70% dintre carton, plastic și doze reușiți să le recuperați?”
Ambrus Jozsef: „Evident.”
La punctul de gestionare a deșeurilor, unde este dus tot gunoiul din județ, am observat ordine și disciplină. Văzut din aer, spațiul arată mai degrabă ca un câmp, fără munți de mizerie. La fel stau lucrurile și în stația de sortare.
Ambrus Jozsef: „Asta înseamnă că deșeul reciclabil este colectat separat cum trebuie. Aceasta denotă o responsabilitate a populației.”
Lanțul reciclării continuă.
Larisa Antal, corespondent PROTV: „Aproximativ 9.000 de tone de deșeuri biodegradabile se adună anual din orașele din județul Covasna. Întreaga cantitate este transformată în compost, care ajunge să fie pământ de flori sau este vândut fermierilor pentru agricultură.”
La nivel național, sistemul de Garanție-Returnare se dovedește a fi cel mai mare și eficient mecanism de economie circulară implementat în România. Până în prezent, românii au returnat peste 4,8 miliarde de recipiente cu logo-ul „Ambalaj cu garanție”. Impactul acestor deșeuri asupra mediului poate fi ilustrat astfel: am putea construi peste 40.000 de blocuri cu 10 etaje din cele 4,8 miliarde de ambalaje colectate — echivalentul a aproximativ 4.000 de ansambluri rezidențiale.
PET-urile, o sursă de venit
În mediul urban, persoanele defavorizate colectează PET-uri de pe străzi, din coșurile de gunoi sau din intersecții. Aceștia îi întreabă adesea pe șoferi dacă au ambalaje în mașină. Cu cât strâng mai multe PET-uri, cu atât își pot asigura o masă caldă.
Tânăr: „Cam 15-16 lei.”
Reporter: „Umbli toată ziua?”
Tânăr: „Da.”
Reporter: „Astăzi cât ai strâns?”
Tânăr: „Astea.”
Cu toate acestea, mediul rural rămâne o provocare majoră din cauza lipsei infrastructurii de colectare. Locuitorii din satele mici trebuie adesea să parcurgă distanțe considerabile pentru a ajunge la cel mai apropiat centru de colectare.
Gemma Web - CEO Returo: „Am încercat diferite sisteme și unul dintre cele pe care le vom implementa este un RVM mobil. Avem automatele de reciclare mobile, care vor merge în satele mici, unde comercianții le pot returna și vor fi plătiți rapid.”
Provocările persistă și în ceea ce privește colectarea textilelor. Aceasta a devenit o obligație pentru autoritățile locale abia din acest an, dar implementarea se desfășoară cu dificultate. Din această cauză, hainele vechi ajung adesea la gunoi sau, mai grav, pe câmpuri.
