Inițiativa lui Sebastian Burduja, ministul Energiei, destinată să fundamenteze o viitoare schemă de sprijin pentru românii vulnerabili, a generat o serie de reacții, incluzând atât sugestii utile, cât și critici vehemente la adresa politicilor energetice ale guvernului.
Apelul ministrului și contextul măsurii
„Așa cum știți, lucrăm la o schemă prin care să-i sprijinim pe românii vulnerabili, după data de 1 iulie, cu plata facturii la energie electrică. Am nevoie de voi; vreau să îmi spuneți unde locuiți în România, cât plătiți, aproximativ, pe lună la curent și suprafața locuinței în care sunteți”, a scris Burduja vineri dimineață pe Facebook.
Demersul ministrului s-a înscris în contextul pregătirii unei noi măsuri de sprijin pentru cetățeni, care ar urma să intre în vigoare după 1 iulie 2025. Sute de utilizatori au răspuns solicitării, oferindu-i ocazia de a intra în dialog direct cu aceștia.
Reacții din partea utilizatorilor
Un dialog concret a avut loc cu o femeie din Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți, care utilizează Hidroelectrica ca furnizor și plătește în medie 200 de lei pe lună pentru o locuință de 50 de metri pătrați. Ministrul i-a spus că factura „pare enormă”, având în vedere suprafața, și a întrebat-o dacă folosește pompe de căldură. Aceasta a răspuns că nu folosește pompe de căldură și a subliniat că factura este „corectă”, având în vedere electrocasnicele utilizate și existența aerului condiționat.
Ciprian Teleman, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, a comentat și el, menționând că plătește 350 de lei lunar pentru o locuință de aproximativ 250 de metri pătrați.
Critici dure la adresa politicilor energetice
Reacțiile nu au fost exclusiv informative. Mulți internauți au subliniat că prețul energiei în România este „imens” și au criticat Partidul Național Liberal (PNL), din care Burduja face parte, pentru deciziile luate privind piața energiei.
„Nu cred că este important cât plătește fiecare gospodărie, ci ar trebui ca prețul energiei electrice și al gazelor să revină la nivelurile anterioare guvernului meu. Atunci, PNL-ul, cu liderii săi de seamă, ne-a oferit prețuri cu peste 300%. Ce ziceți? Nu credeți că așa ar fi corect pentru toți consumatorii casnici și pentru economia României pe care a îngropat-o distinsul dvs partid?” a întrebat o internaută.
Propuneri de reformă a sistemului energetic
Alți utilizatori au venit cu sugestii de reformă a pieței energetice. Unul dintre aceștia a amintit că prețul energiei „reflectă nivelul de trai și atragerea sau respingerea investitorilor” și a propus eliminarea intermediarilor din sistem, așa-numiții „traderi”.
„Condiția pentru a scădea prețul energiei este ca traderii să dispară de pe piața de energie. Ca noi, consumatorii, să putem cumpăra energie în avans, ceea ce ar ajuta companiile producătoare să-și asigure un cash flow. Este necesar ca Președintele să decreteze Urgența Energetică, pentru că prețul energiei poate influența semnificativ o țară”, a fost mesajul adresat ministrului.
Scepticism și acuzații de incompetență
Tonul unora dintre răspunsuri a fost dur, reflectând frustrarea publicului față de costurile mari ale facturilor. O româncă a transmis: „Lucrezi pe dracu. Toți suntem vulnerabili, nu numai unii. De ce nu lucrezi la o schemă care să majoreze veniturile noastre?”
Alții au pus la îndoială intențiile ministrului: „Nu mai vrem 'sprijinul vostru'. INCOMPETENȚA voastră ne-a adus în acest stadiu... Sper să dați seamă într-o bună zi...”
Ironii și suspiciuni
Unii internauți au făcut ironii la adresa ministrului, sugerând că fac economii la curentul electric și că se pregătesc pentru „întunericul de pe lumea cealaltă”. Alții l-au acuzat că solicită informații pentru a fundamenta noi creșteri de prețuri.
„Așa ați procedat și cu carburanții. Ați testat cât de mult puteți crește prețul și apoi ați dat bumul. Acum, vreți doar să vă fie vouă bine, nicidecum să vă gândiți la populație”, a fost mesajul unui alt utilizator.
Un alt critic a observat: „Sebastian Burduja, cred că nu-ți dai seama cât ar consuma dacă ar avea pompe de căldură. Ce beneficii are populația de rând, dacă trebuie să plătească mai mult pe kWh?”
