Pe măsură ce România se apropie de turul decisiv al alegerilor prezidențiale din acest weekend, înfruntând doi candidați cu viziuni diametral opuse, Alexandra, o rezidentă în medicină de 25 de ani, își exprimă îngrijorarea cu privire la direcția pe care o va alege țara sa, membră a Uniunii Europene, într-un scrutin atent monitorizat, notează AP.
„Mi-a divizat familia, rudele, prietenii”, a declarat ea pentru Associated Press, la București.
Ca mulți alți alegători, tânărul medic consideră votul de duminică, între naționalistul de extremă dreapta George Simion și reformistul pro-occidental Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, drept o alegere crucială pentru viitorul geopolitic al României.
Alegeri 2025
Sute de membri ai mișcării rock din România îndeamnă cetățenii să participe la vot în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2025.
„Este o alegere între Est și Vest. Mi-a divizat familia, rudele, prietenii”, a subliniat ea.
România se confruntă cu o criză politică profundă, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile anterioare, în care outsiderul de extremă dreapta Călin Georgescu câștigase primul tur, din cauza acuzațiilor de fraude electorale și de ingerințe din partea Rusiei — acuzații respinse vehement de Moscova. Actualul ciclu electoral, marcat de haos, a relevat falii adânci în societatea românească, iar Alexandra se teme că o eventuală președinție Simion ar putea submina alianțele tradiționale ale țării cu Occidentul: „Cred că este un mare risc. Trebuie să se schimbe ceva, dar nu știu în ce direcție. Sper ca viitorul nostru să fie unul bun... dar aceste alegeri îmi provoacă anxietate.”
Ce a alimentat ascensiunea lui George Simion
După ce a terminat pe locul patru în cursa anulată anul trecut, George Simion — liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), în vârstă de 38 de ani, l-a susținut pe Georgescu, care a fost interzis în martie de la a candida în alegerile repetate. Simion a devenit favorit în turul din 4 mai, capitalizând sprijinul electoratului de dreapta radicală.
Anii de corupție și nemulțumirea crescândă față de clasa politică au contribuit la ascensiunea naționaliștilor în România, un fenomen ce reflectă tendințele din alte state europene.
Partidul AUR susține că apără „familia, națiunea, credința și libertatea” și a intrat puternic în scenă la alegerile parlamentare din 2020. Între timp, a devenit al doilea cel mai mare partid din Parlamentul României.
Criticii îl acuză pe Simion că este un extremist pro-rus, care pune în pericol apartenența României la UE și NATO. Însă, într-un interviu acordat AP săptămâna trecută, el a respins acuzațiile, afirmând că Rusia reprezintă „cea mai mare amenințare” pentru România și că își dorește ca țara sa să fie tratată ca un „partener egal” în Bruxelles. „Unele știri false au spus că vrem să ieșim din proiectul european”, a declarat el. „Ghinion.”
Luptă strânsă în ultimele sondaje
Cele mai recente sondaje locale arată că lupta este foarte strânsă, după ce inițial Simion avea un avans clar în fața lui Dan, un matematician de 55 de ani, devenit cunoscut ca activist civic împotriva proiectelor imobiliare ilegale.
Nicușor Dan a fondat partidul reformist USR în 2016, dar a părăsit ulterior formațiunea și candidează independent, pe o platformă pro-europeană, reafirmând sprijinul pentru Ucraina, relațiile occidentale și reformele fiscale. La un miting organizat duminică în București, Nicușor Dan a vorbit despre tensiunile tot mai mari din societate.
„Cum am ajuns aici, într-o țară cu oameni muncitori și decenți, să existe atâta ură și divizare, încât familii și prieteni să se destrame din cauza opiniilor politice? Avem nevoie să proiectăm speranță”, a declarat el.
Simion, fost activist care a militat pentru unirea cu Republica Moldova, a declarat că va pune accent pe reforme: reducerea birocrației, a taxelor și a regulilor inutile. Principalul său obiectiv este restaurarea democrației. „Platforma mea este despre întoarcerea la democrație, la voința poporului.”
O alegere geopolitică
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat pentru AP că aceste alegeri sunt primele de la căderea comunismului în care este pusă în joc orientarea geopolitică a României. „Este o alegere între modelul european, care se bazează pe democrație, libertatea de exprimare, libertatea presei, statul de drept, dezvoltare, solidaritate și modelul rusesc, care este opusul”, a afirmat Mureșan. „Este mai mult decât o alegere prezidențială.”
Într-o dezbatere televizată, Simion a criticat oficialii UE, numindu-i „globaliștii din Bruxelles”, și și-a exprimat admirația pentru premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de UE.
„Tocmai din acest motiv, multe dintre pozițiile sale, nu toate, vor deveni politică de stat și în România”, a afirmat Simion, care se opune acordării de noi ajutoare militare Ucrainei sau trimiterii de trupe NATO pentru a susține eventuale acorduri de pace, temându-se de o escaladare a conflictului.
Activitățile lui Simion în Republica Moldova au dus la acuzații că ar încerca destabilizarea țării, fiind interzis de la intrarea pe teritoriul moldovean. De asemenea, este interzis și în Ucraina pentru „activități sistematic anti-ucrainene”.
Președinta pro-europeană a Moldovei, Maia Sandu, a postat recent un mesaj public de susținere pentru Nicușor Dan, afirmând că moldovenii înțeleg valoarea apartenenței la „familia europeană” și i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie română să voteze „pentru a proteja ce a realizat România și care acum este în pericol”.
Diaspora și prezența la vot ar putea decide rezultatul
În primul tur din 4 mai, Simion a obținut un scor masiv în diaspora, 61% dintre românii din străinătate votând pentru el, mesajele sale patriotice rezonând cu cei plecați în căutarea unui trai mai bun.
Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, afirmă că rezultatul final va depinde de prezența la vot, care este adesea mai mare în turul al doilea. „Prezența va fi decisivă”, a declarat el. Tufiș subliniază că Simion nu are experiența necesară pentru a conduce statul și se teme că va începe rapid atacuri asupra organizațiilor societății civile.
„Este o problemă serioasă. Este condus de o agendă bazată pe identitate. Nu are nicio experiență în politică externă, economie sau administrație publică.”
Dezinformarea, factor cheie în alegeri
Tensiunile din societate sunt amplificate în mediul online, unde rețele coordonate de dezinformare au fost o prezență constantă în acest ciclu electoral.
Platforma de analiză a influenței online Cyabra, bazată pe inteligență artificială, a analizat sute de comentarii la postările oficiale ale celor doi candidați pe X (fost Twitter) și a concluzionat că o mare parte provin de la conturi false.
Postările au atins un vârf în ziua alegerilor și în ziua următoare, într-o campanie aparent sincronizată, majoritatea criticându-l pe Dan cu etichete precum „marionetă străină” sau lăudându-l pe Simion cu mesaje de genul „Bravo, România!”
