În prima jumătate a anului 2026, România a raportat o producție de bere de 8,1 milioane de hectolitri, marcând o scădere de 9% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Producătorii de bere avertizează că, dacă tendința se menține, consumul ar putea atinge un minim istoric de 13,1 milioane de hectolitri pentru întregul an, după ce în 2025 piața a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.
Asociația Berarii României nu solicită eliminarea accizei, ci un nivel de acciză stabil care să permită o previziune mai bună a costurilor și stabilizarea pieței. Aceștia susțin că un cadru fiscal predictibil ar ajuta companiile să își planifice investițiile și să mențină locurile de muncă.
Acciza la bere a crescut cu 26% din 2025, având un total de 55% de la începutul anului 2022. Această majorare a condus la creșterea prețurilor și la o scădere a consumului. Chiar dacă statul încasează mai mult din accize, volumul vândut a fost afectat negativ.
Asociația a numit acest fenomen „efectul de bumerang fiscal”, estimând că încasările din accize vor crește cu doar 2,7% în 2026, în ciuda pierderilor de aproximativ 1,3 milioane de hectolitri din piață. De asemenea, contribuțiile directe la buget ale membrilor asociației au scăzut de la 356 milioane de euro în 2024 la 325 milioane de euro în 2025.
Fabricile de bere funcționează cu aproximativ 40%-50% din capacitate, deoarece au fost dimensionate pentru o cerere mai mare în anii anteriori. În plus, importurile de bere au crescut semnificativ, cu 35%-45%, reprezentând acum aproximativ 4,5% din piață. Aceasta tendință este asociată cu problemele de competitivitate ale producției locale de bere.
Printre membrii Asociației Berarii României se numără companii de renume precum URSUS BREWERIES, HEINEKEN România și diverse microberării.
