Un sondaj recent realizat de INSCOP a arătat că aproape 50% dintre români consideră că traiul era mai bun înainte de 1989. Studiul a fost efectuat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului.
Mai mult de jumătate dintre respondenți afirmă că, în perioada comunistă, s-au întâmplat mai multe lucruri pozitive decât negative. Un sfert dintre români nu consideră că regimul comunist a fost responsabil pentru abuzuri și crime, iar un procent semnificativ de 66% îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider competent pentru țară.
Surprinzător, 56% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care nu au cunoscut direct comunismul, susțin aceste opinii. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, explică acest fenomen prin influența educației și a informațiilor disponibile, dar și printr-un război informațional activ, evidențiat pe rețelele sociale.
În ciuda dificultăților economice și sociale din acea perioadă, mulți români compară pozitiv viața din comunism cu cea actuală. De asemenea, mulți dintre ei consideră că actuala democrație este marcată de corupție, iar România era mai bine văzută pe plan internațional în perioada comunistă.
Chiar și în condițiile de penurie alimentară, unii respondenți afirmă că produsele alimentare erau de o calitate superioară. De asemenea, accesul la educație și servicii medicale era considerat mai ușor, iar divertismentul din acea vreme avea o valoare artistică mai mare.
Acest sentiment de nostalgie a fost alimentat și de partidele politice, 58% dintre respondenți considerând că există formațiuni politice cu mesaje pro-comuniste în prezent.
Reacțiile la aceste rezultate sunt îngrijorătoare. Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța combaterii dezinformării pentru a menține democrația, iar istoricul Adrian Cioroianu a evidențiat riscurile populismului în acest context. Oamenii de rând subliniază necesitatea unei educații corecte și a unor inițiative culturale pentru a combate aceste sentimente nostalgice.
Studiul a fost realizat telefonic între 25 iunie și 3 iulie, pe un eșantion de 1505 persoane, având o marjă de eroare de ±2,53%.
