Un studiu recent evidențiază percepția românilor asupra bătrâneții, indicând că majoritatea consideră că aceasta începe la 57 de ani. Spre comparație, italienii își asociază statutul de senior cu vârsta de 67 de ani, momentul pensionării.
Conform datelor furnizate de Eurostat, românii se așteaptă la doar patru ani de viață sănătoasă după 65 de ani. În contrast, suedezii și nemții speră la aproape 14, respectiv 12 ani de bunăstare. Această viziune asupra înaintării în vârstă este marcată de o mobilitate redusă și un consum scăzut în rândul seniorilor din România, care își limitează cheltuielile pentru activități recreative sau culturale.
Alexandru Bratu, directorul Centrului pentru Persoane Vârstnice din Brașov, subliniază că seniorii nu au fost învățați să se bucure de viață din punct de vedere social, adesea visând la destinații turistice, dar fără a le putea explora.
Pe de altă parte, un alt studiu relevă că 83% dintre seniorii români contribuie financiar la cheltuielile copiilor sau nepoților, făcându-i cei mai generoși dintr-un grup de zece țări analizate. Totuși, majoritatea se simt distanțați de tineri, iar 45% dintre ei se consideră o povară pentru familiile lor.
Un exemplu pozitiv este Elena Ghenoiu, o fostă profesoară de 64 de ani, care, în ciuda vârstei, își menține un stil de viață activ, participând la evenimente culturale și călătorind din economiile strânse de-a lungul anilor.
Îmbătrânirea populației este o preocupare majoră în întreaga Europă, accentuând nevoia de a îmbunătăți starea de bine a seniorilor ca obiectiv social.
