În contextul îmbătrânirii populației din Europa de Vest, românii au devenit o sursă importantă de natalitate. Anul trecut, în România s-au născut 146.000 de copii, dintre care 25.000 au venit pe lume în străinătate. Spania a fost una dintre destinațiile principale, cu aproape 10.000 de nou-născuți având cel puțin un părinte român.
Aceste nașteri le oferă copiilor nu doar cetățenia română, ci și posibilitatea de a obține rapid cetățenia spaniolă după un an de ședere legală. Alexandra Roșiuță, o mamă română din Spania, a observat cum copiii ei s-au adaptat rapid în noua lor țară, având acces la aceleași drepturi ca și colegii lor spanioli.
În Italia, unde vârsta medie la care femeile au primul copil a crescut semnificativ, românii continuă să aibă copii mai devreme și mai mulți decât alte comunități. Anul trecut, aproape 9.500 de copii născuți în Italia aveau mame românce, contribuind astfel la contracararea fenomenului de îmbătrânire demografică.
În Marea Britanie, 9.000 de nou-născuți au părinți români, iar în Germania, românii reprezintă a doua naționalitate ca număr de nașteri, cu 90.000 de copii născuți acolo. Totuși, există provocări în păstrarea identității culturale, mulți dintre acești copii având dificultăți în a vorbi limba română.
În plus, românii din diaspora își adaptează tradițiile, alegând nume populare în țările în care locuiesc, precum Sofia, Maria sau David.
