România se află într-o situație critică în ceea ce privește transpunerea noilor reglementări europene privind calitatea aerului, termenul limită fiind 11 decembrie. Deși legislația europeană a fost adoptată încă din 2024, autoritățile române nu au avansat cu măsuri concrete de implementare.
Un exemplu de succes în acest domeniu provine din Polonia, unde un cetățean a reușit să obțină despăgubiri de 30.000 de zloți, după ce poluarea severă a dus la închiderea școlilor din orașul său. Această situație subliniază cum noua directivă europeană permite cetățenilor să solicite despăgubiri în instanță în cazul în care sănătatea le este afectată de poluare.
Oana Neneciu, director executiv al Ecopolis, a subliniat la o conferință că România nu dispune de un draft de lege pentru a transpune această directivă, ceea ce va face imposibilă respectarea termenului limită. „Nu avem documente care să arate cum Ministerul Mediului a început să implementeze această directivă”, a explicat ea.
Noua legislație europeană pune accentul pe corelarea poluării cu afecțiunile de sănătate, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și chiar cancere. Neneciu a adus în discuție cazuri din Marea Britanie și Polonia, unde cetățenii au câștigat procese împotriva statului pentru probleme de sănătate cauzate de poluare.
Un caz notabil este cel al unei fetițe din Marea Britanie, diagnosticată cu astm sever, a cărei boală a fost atribuită poluării din zona ei de trai, acest lucru marcând o premieră în stabilirea unui astfel de diagnostic. De asemenea, Oliwer Palarz din Polonia a obținut despăgubiri după un proces lung de șase ani, demonstrând impactul negativ al poluării asupra sănătății sale.
Directiva europeană impune și informarea rapidă a populației în cazul episoadelor de poluare, dar rețeaua națională de monitorizare din România este subdimensionată. Oana Neneciu a menționat că în unele orașe există doar o stație de monitorizare, iar datele despre poluare sunt adesea absente.
Ministerul Mediului a investit sume considerabile în modernizarea rețelei de măsurare a calității aerului, dar lipsa de date și alertele ineficiente rămân probleme semnificative care afectează sănătatea publică.







