Precizările au fost făcute joi, în urma întrebărilor adresate de presă cu privire la momentul în care România va efectua plata cotizației de 18,6 milioane euro și la eventualele penalități ce ar putea fi aplicate țării noastre.
"Vor fi dați. E în ordine. (...) Alegerile, discuțiile pe marginea unor subiecte, și modificările la vârful Guvernului au dus la aceste amânări. (...) În măsura în care acest act normativ se va aproba astăzi (în ședința de guvern, n.r.), voi putea să vă ofer detalii despre penalitățile pe care le va plăti România," a declarat Emil Hurezeanu, înaintea ședinței de Guvern.
Referitor la declarațiile secretarului de stat Marco Rubio, care a anunțat o "nouă politică de restricție a vizelor" pentru cei responsabili de cenzurarea americanilor, Hurezeanu a subliniat că România nu se află în această situație.
"Nu, după câte știu eu, nu (România nu va fi afectată, n.r.). Nu s-a încălcat libertatea de exprimare a oficialilor americani," a afirmat ministrul.
Hurezeanu nu a putut estima includerea țării noastre în programul Visa Waiver, menționând că analiza revine Departamentului de Securitate Internă.
"Știm care sunt criteriile care au dus la suspendarea lui: criminalitatea organizată și rata prea mare de refuzuri. (...) (Rata de refuzuri, n.r.) este în continuare o discuție deschisă. (...) Nu vă pot spune acum (când va fi primită România în program, n.r.). Este o analiză care ține de Departamentul de Securitate Internă," a adăugat el.
Pe ordinea de zi a ședinței de guvern se află o hotărâre prin care se suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu 93 de milioane de lei pentru plata unor tranșe aferente cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European pentru Pace (EPF), pilonul II.
Conform notei de fundamentare, termenul de plată este 14 aprilie, iar perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile. În cazul neplății, se vor calcula dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 euro/zi, până la efectuarea integrală a plății.
Potrivit aceleași surse, în contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace vizează, cu precădere, "întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței" sale.
"De asemenea, în lumina acțiunilor agresive ale Federației Ruse, consolidarea Instrumentului European pentru Pace devine o necesitate urgentă, reflectând angajamentele politice ale României la nivelul Uniunii Europene, ca furnizor de securitate," mai prevede documentul.
