România dispune de resurse rare, iar Uniunea Europeană își propune să extragă o parte semnificativă din necesarul de materii prime de pe continent până în anul 2030. Uniunea finanțează exploatări miniere în 13 state, România având în derulare trei proiecte majore axate pe grafit, magneziu și cupru.
Emisiunea România, te iubesc! a realizat filmări în minele unde sunt pregătite viitoarele exploatări.
Alegerea 2025
Nicușor Dan și-a invitat susținătorii în Piața Victoriei, subliniind că mitingul vizează direcția țării. De asemenea, acesta a discutat despre provocările cu care se confruntă AUR, care s-a dezis de scrisorile incitatoare la violență, considerându-le contrafăcute.
Dependența de materii prime
Modificările din societate și viața cotidiană ne determină să depindem tot mai mult de tehnologie, produse și bunuri care necesită materii prime esențiale, rare în trecut. Trăim într-o eră a cipurilor, semiconductorilor și senzorilor de înaltă fidelitate, care sunt vitale pentru industria modernă, inclusiv în medicină, militară, energetică și aerospațială.
România deține zăcăminte naturale neexploatate, care devin din ce în ce mai valoroase, mai ales în contextul recentei decizii a Chinei de a opri exporturile de materii critice. Această situație generează un interes crescut pentru rezervele de pământuri rare din Ucraina, pe fondul conflictului cu Rusia.
Strategia Uniunii Europene
Uniunea Europeană are ca obiectiv asigurarea a 10% din producția internă de minerale critice până în 2030. Această mișcare reflectă o nouă geopolitică a aprovizionării în care se conturează o distanțare între Europa, Statele Unite și China, accentuată de războiul din Ucraina.
România, cu resursele sale importante, a intrat în centrul atenției europene. Deținem zăcăminte cu un conținut atractiv, dar domeniul rămâne netransparent, cu informații clasificate care limitează accesul la datele necesare valorificării acestor resurse.
Bogdan Ivan, ministrul Economiei, subliniază necesitatea de a valorifica aceste resurse în contextul tensiunilor internaționale. Acesta afirmă: „Nu ne permitem să păstrăm zăcământul în subsolul României, în timp ce alte state își valorifică resursele.”
Proiectele de minerit din România
Comisia Europeană a anunțat că va finanța 47 de proiecte de minerit în 13 state membre, dintre care România beneficiază de 615 milioane de euro pentru trei proiecte: o exploatare de grafit la Baia de Fier, în Gorj, o carieră de magneziu la Budureasa, în Bihor, și o exploatare de cupru la Rovina, în Hunedoara.
Aceste investiții au fost declarate strategice la nivel european, iar procedurile de autorizare vor fi simplificate. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă beneficiarii se vor putea conforma reglementărilor de mediu și administrative.
În Baia de Fier, grafitul a fost exploatat intens, dar activitatea a fost închisă în anii '90 din cauza nerentabilității. Astăzi, importanța grafitului a crescut exponențial, fiind un ingredient esențial pentru bateriile electrice și multe alte aplicații industriale.
Concluzie
România deține o resursă unică, esențială pentru energia verde, iar redeschiderea mineritului ar putea aduce beneficii semnificative. Bogdan Ivan a menționat că se pregătește un proiect pentru prelucrarea grafitului în grafen, un material de mare valoare în industria tehnologică.
