Temperaturile au scăzut semnificativ, cu până la 10 grade sub normalul acestei perioade. De exemplu, în Capitală, astăzi s-au înregistrat doar 14 grade, comparativ cu 24 sau 25 de grade, cât ar fi fost de așteptat în mod obișnuit.
O masă de aer rece, provenind din nordul continentului, a generat un ciclon în Marea Mediterană, afectând aproape jumătate din teritoriul țării noastre. Astfel, ne putem aștepta la vreme capricioasă pe parcursul întregii săptămâni. Se preconizează că abia în weekend sau săptămâna viitoare vom putea vedea soarele în mare parte din țară.
În același timp, este posibil să observăm, local, din nou, efectele prafului saharian în zona Dobrogei și a Moldovei. Acest episod ploios a adus, deopotrivă, bucurii și dificultăți.
Ploaia, motiv de bucurie pentru agricultori
Ploaia din ultimele zile este un adevărat dar pentru agricultori. Pe câmpuri, sub stropii mari de apă, plantele s-au revitalizat. Grâul și rapița aveau nevoie urgentă de apă, iar în curând ar trebui să înceapă recoltatul.
Radu Daniel, agricultor din județul Ilfov, a spus: „Știți că e o vorbă bătrânească, se spune că dacă plouă în mai, ai mălai. Aceasta este o vorbă plină de înțelepciune și este adevărată pentru cultura de grâu, orz, rapiță, dar și pentru culturile de primăvară, precum porumbul și floarea-soarelui. Apa a pătruns lent în sol, fără a fi o ploaie de vară, care să compacteze terenul.”
Nemulțumirile fermierilor privind rachetele antigrindină
Ploaia a adus însă și necazuri. Grindina a distrus unele culturi din sudul țării și Moldova. Unii fermieri dau vina pe Ministerul Agriculturii, care a suspendat funcționarea rachetelor antigrindină, destinate să disperseze gheața din nori.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii au declarat, printr-un comunicat de presă, că zonele afectate nu se află, oricum, în raza de acțiune a Sistemului Național Antigrindină, sistem pe care l-au oprit în urma unor discuții cu o parte dintre fermieri. Deși acest sistem a fost operațional timp de zeci de ani, nu există un studiu complet de impact privind influența sa asupra regimului precipitațiilor.
Seceta persistă în sol
În ciuda precipitațiilor, rezerva de apă din sol, până la o adâncime de 100 de centimetri, rămâne limitată. Petele verzi de pe harta agrometeorologică, care indică un nivel optim de apă în sol, sunt încă reduse. Mare parte din țară continuă să se confrunte cu secetă.
Daniel Alexandru, șeful laboratorului de agrometeorologie al ANM, a afirmat: „Rezerva de umiditate s-a îmbunătățit semnificativ, dar doar în zonele în care cantitățile de precipitații au depășit 40-50 litri pe metrul pătrat. Vorbim de regiunile sudice și estice ale României. Deficitul de apă nu poate fi compensat doar prin aceste ploi, astfel că zonele vestice, sud-vestice, sud-estice și Dobrogea nu vor beneficia de suficientă umiditate.”
Totuși, în alte părți ale Europei situația este și mai gravă, iar Marea Britanie, Germania, Franța și Suedia se confruntă cu cea mai secetoasă primăvară din ultimele decenii.
