Experții atrag atenția că fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente, iar România este printre țările cele mai afectate de schimbările climatice, având de înfruntat secetă și riscuri de deșertificare.
O analiză recentă a Asociației Europene a Comercianților de Cereale (Coceral) arată că canicula din luna iunie a determinat o scădere a prognozei de producție a cerealelor în Uniunea Europeană și Marea Britanie cu aproape nouă milioane de tone. Valoarea recoltei pierdute se ridică la aproximativ 2,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 5% din estimările pentru 2025.
Franța și Ungaria au suferit cele mai mari pierderi, cu temperaturi record de peste 43 de grade Celsius în Franța și peste 40 de grade în Ungaria. Acest val de caniculă a afectat grav culturile, în special grâul și porumbul, în perioade critice de dezvoltare.
Canicula a coincis cu etapa de polenizare a porumbului, iar prognoza pentru recolta din UE a fost ajustată de la 57,2 milioane de tone la 52,7 milioane de tone, ceea ce poate avea efecte în lanț asupra pieței agricole, crescând dependența de importuri.
Estimările reflectă pierderile potențiale și nu pierderile directe ale fermierilor, care ar putea compensa prin creșterea prețurilor cerealelor. Totuși, România rămâne vulnerabilă, chiar și cu perspective mai favorabile pentru recoltele din alte țări europene, cum ar fi Bulgaria și Italia, care au contribuit la reducerea pierderilor nete la 1,79 miliarde de euro.
Un raport al Băncii Mondiale din 2024 subliniază că România este extrem de expusă la secetă și inundații, cu un deficit de apă care devine o problemă tot mai gravă. Economia românească emite carbon de aproximativ 2,5 ori mai mult decât media Uniunii Europene, sporind astfel vulnerabilitatea la schimbările climatice.
Fostul ministru al Agriculturii a estimat pierderile sectorului vegetal în 2024 la peste 2,5 miliarde de euro, iar statul a alocat fonduri semnificative pentru ajutoare destinate fermierilor afectați.
De asemenea, temperaturile extreme contribuie la degradarea terenurilor, iar datele recente indică că aproape 11,3 milioane de hectare din România sunt expuse riscului de deșertificare. Câmpia Română, Podișul Moldovei și Dobrogea sunt cele mai afectate zone.
România a semnat Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării, angajându-se să dezvolte strategii pentru a reduce impactul acestor fenomene. Strategiile naționale au fost elaborate pentru a combate seceta și deșertificarea, dar riscurile persistă, iar măsurile de prevenire și adaptare devin din ce în ce mai urgente.
