În contextul conflictului din Ucraina, România se confruntă cu amenințări tot mai evidente din partea dronelor. În data de 29 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, rănind o femeie și un copil. De la începutul conflictului, au fost emise peste 150 de alerte RO-Alert, iar 27 de drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc.
Locuitorii din Delta Dunării se adaptează la noua realitate, unele nave instalând plase de protecție împotriva dronelor. În ciuda acestei precauții, lipsa adăposturilor de protecție civilă în zonă rămâne o problemă majoră.
Pe măsură ce atacurile asupra porturilor ucrainene cresc, localnicii din Chilia Veche trăiesc cu stresul constant al sirenelor care anunță pericolul. Primarul local, Timur Ciauș, a declarat că turismul a avut de suferit grav din cauza conflictului.
Armata Română își întărește prezența pe granița cu Ucraina, dar provocările sunt mari. Distanța mică de la care dronele pot fi angajate și modificările constante ale acestora fac detectarea și doborârea lor din sol extrem de dificile.
Ministerul Apărării a semnat contracte pentru achiziționarea de sisteme moderne de apărare împotriva dronelor, dar provocările rămân. Avioanele de vânătoare F-16 ale României au la dispoziție un timp foarte scurt pentru a răspunde la amenințări, având maximum 15 minute pentru a decola după declanșarea alarmelor.
În plus, România beneficiază de sprijin internațional, cu șase state NATO desfășurând trupe și echipamente pentru a întări apărarea aeriană. Comandantul unei misiuni NATO a subliniat importanța unei apărări stratificate, având în vedere natura diversificată a amenințărilor din prezent.
