Rectificarea bugetară recentă a României vine după o perioadă de aproape șase luni în care țara a fost guvernată fără un cabinet stabil, iar investitorii sunt atenți la evoluțiile economice. Cursul valutar și randamentele titlurilor de stat oferă indicii relevante privind încrederea piețelor în situația financiară a țării.
Pe 2 noiembrie, leul a câștigat teren față de euro și dolar. Cursul oficial BNR a stabilit euro la 5,3403 lei, în scădere cu 0,23 bani, iar dolarul a fost cotat la 4,7658 lei, cu 0,40 bani mai puțin decât în ședința anterioară.
Aceste scăderi continuă tendința de depreciere observată în zilele anterioare. Euro a atins un maxim de 5,3495 lei pe 28 octombrie, dar a scăzut treptat, iar luni a coborât la 5,3403 lei. De asemenea, dolarul a avut o evoluție similară, atingând 4,8088 lei pe 28 octombrie și scăzând ulterior.
Randamentele titlurilor de stat românești pe 10 ani, un alt indicator important pentru investitori, se situau la 7,20% la 30 octombrie. În contrast, obligațiunile germane pe aceeași perioadă aveau un randament de 3,32%, rezultând o diferență de 3,88 puncte procentuale, ceea ce sugerează un risc mai mare asociat datoriilor românești.
Guvernul a adoptat pe 30 octombrie prima rectificare bugetară din 2026, menționând că stabilitatea financiară a României este într-un moment critic. Fondurile suplimentare vor fi direcționate către servicii medicale, pensii și investiții publice, estimându-se un total de 169 miliarde de lei, reprezentând peste 8% din PIB.
Rectificarea bugetară păstrează un deficit cash de 6,2% din PIB și se bazează pe execuția bugetului din primele nouă luni ale anului, care a înregistrat un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31%% în aceeași perioadă a anului anterior.
Menținerea unei traiectorii de consolidare fiscală este esențială pentru credibilitatea financiară a României și pentru atragerea de fonduri externe. Orice abatere de la această traiectorie ar putea duce la o retrogradare a ratingului de credit și la creșterea costurilor de împrumut.
