Kievul a solicitat Uniunii Europene un ajutor financiar de 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile legate de transportul cerealelor. Totuși, atât România, cât și Polonia, au declarat că nu pot să își extindă semnificativ capacitatea de tranzit.
Ministrul Agriculturii din România, Barna Tánczos, a subliniat că prioritățile fermierilor români sunt esențiale, menționând că surplusul de cereale din Ucraina, combinat cu nivelul scăzut al Dunării, afectează deja porturile românești, ceea ce îngreunează vânzarea produselor locale.
Acest refuz subliniază discrepanța dintre intențiile Uniunii Europene de a susține Ucraina și realitățile politice interne din statele membre. Ucraina, cunoscută ca unul dintre marii furnizori de cereale, reprezintă o provocare pentru fermierii europeni, care se tem că va afecta veniturile lor.
De asemenea, Polonia, Slovacia și Ungaria au impus interdicții la importurile de cereale ucrainene înainte de intensificarea conflictului din Marea Neagră.
Oficialii ucraineni au menționat că mai puțin de jumătate dintre exporturile de cereale reușesc să părăsească țara prin rutele disponibile, și au avertizat că până la 35 de milioane de tone ar putea rămâne blocate în Ucraina dacă situația nu se îmbunătățește.
În ciuda angajamentului de a optimiza logistica, Tánczos a subliniat că nu există capacitatea de a dubla transporturile de cereale. Recent, România a semnat un memorandum cu Ucraina pentru a facilita transportul la frontieră și a dezvolta conexiunile feroviare.
De asemenea, Ministerul Infrastructurii din Polonia nu are planuri de a modifica procedurile pentru a sprijini tranzitul produselor agricole ucrainene.
Uniunea Europeană a indicat că ar putea lua măsuri colective, dar nu a făcut angajamente specifice. În timp ce unele capitale europene propun un sprijin suplimentar, Ucraina caută noi căi de export prin porturile din Olanda și Germania.
Ministrul ucrainean a avertizat că, dacă problemele persistă, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40% în primăvară, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra securității alimentare globale și asupra fermierilor europeni care se confruntă cu provocări precum seceta și costurile ridicate.
