România se află într-o situație economică delicată, cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, ceea ce pune presiune asupra guvernului condus de Bolojan. Printre măsurile propuse se regăsesc reducerea cu 20% a personalului din sectorul public, o majorare a TVA-ului și introducerea unei taxe pe jocurile de noroc.
În cazul în care deficitul nu este diminuat, țara riscă retrogradarea ratingului suveran, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor împrumuturilor și la suspendarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale și post-pandemice.
Recent, funcționarii publici au protestat împotriva unei legi care ar reduce beneficiile lor, iar guvernul a decis să amâne discuțiile pentru a permite negocieri cu sindicatele. Comisia Europeană a solicitat României să reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, un obiectiv ambițios ce va fi discutat în curând.
În plus față de măsurile de austeritate, se preconizează introducerea de taxe noi pe jocurile de noroc și majorarea impozitelor pe profit și dividende. De asemenea, TVA-ul pentru lemnele de foc și alte produse energetice ar putea fi crescut de la 5% la 9%, iar ratele reduse de TVA pentru alte produse, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar putea ajunge la 19%.
Economiștii atrag atenția asupra dificultății de a atinge aceste obiective fiscale, iar Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat necesitatea unor evaluări detaliate ale impactului acestor măsuri. În cel mai bun scenariu, deficitul ar putea scădea sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, dar incertitudinile rămân.
